închide× Sunați-ne 0040-259-306-110, 0040-259-306-111
HOTÃRÂRE Nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
EMITENT:      GUVERNUL ROMâNIEI
PUBLICATÃ îN: MONITORUL OFICIAL  NR. 112 din  6 februarie 2004


    în temeiul art. 108 din ConstituĂžia României, republicatĂŁ, Âşi al art. 1 alin. (1) Âşi art. 5 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

    Guvernul României adoptĂŁ prezenta hotĂŁrâre.

    ART. 1
    Se aprobĂŁ Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prevĂŁzute în anexa care face parte integrantĂŁ din prezenta hotĂŁrâre.
    ART. 2
    Pe data intrĂŁrii în vigoare a prezentei hotĂŁrâri se abrogĂŁ:
    a) Ordinul ministrului finanĂželor publice nr. 635/2002 pentru aprobarea PrecizĂŁrilor referitoare la aplicarea convenĂžiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 7 iunie 2002;
    b) Ordinul ministrului finanĂželor publice nr. 1.828/2003 privind documentele necesare achiziĂžionĂŁrii unor produse accizabile în regim de scutire, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2004;
    c) Ordinul ministrului finanĂželor publice nr. 1.852/2003 privind modelul marcajelor aplicate asupra unor produse accizabile Âşi procedura de achiziĂžionare a acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 8 ianuarie 2004;
    d) Ordinul ministrului finanĂželor publice nr. 1.853/2003 privind documentele fiscale utilizate în domeniul produselor accizabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 9 ianuarie 2004;
    e) Ordinul ministrului finanĂželor publice nr. 1.845/2003 privind norme de aplicare a unor prevederi din titlul VI "Taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ" din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 8 ianuarie 2004.

    ANEXA 1

                               NORME METODOLOGICE
           de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

    Codul fiscal:

    TITLUL I
    DispoziĂžii generale

    [...]
    DefiniĂžia sediului permanent
    ART. 8
    (1) în înĂželesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfĂŁÂşoarĂŁ integral sau parĂžial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
    (2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursalĂŁ, birou, fabricĂŁ, magazin, atelier, precum Âşi o minĂŁ, un puĂž de ĂžiĂžei sau gaze, o carierĂŁ sau alte locuri de extracĂžie a resurselor naturale.
    (3) Un sediu permanent presupune un Âşantier de construcĂžii, un proiect de construcĂžie, ansamblu sau montaj sau activitĂŁĂži de supervizare legate de acestea, numai dacĂŁ Âşantierul, proiectul sau activitĂŁĂžile dureazĂŁ mai mult de 6 luni.
    (4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune urmĂŁtoarele:
    a) folosirea unei instalaĂžii numai în scopul depozitĂŁrii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparĂžin nerezidentului;
    b) menĂžinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparĂžin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
    c) menĂžinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparĂžin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de cĂŁtre o altĂŁ persoanĂŁ;
    d) vânzarea de produse sau bunuri ce aparĂžin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziĂžii sau târguri fĂŁrĂŁ caracter permanent ori ocazionale, dacĂŁ produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lunĂŁ dupĂŁ încheierea târgului sau a expoziĂžiei;
    e) pĂŁstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziĂžionĂŁrii de produse sau bunuri ori culegerii de informaĂžii pentru un nerezident;
    f) pĂŁstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfĂŁÂşurĂŁrii de activitĂŁĂži cu caracter pregĂŁtitor sau auxiliar de cĂŁtre un nerezident;
    g) pĂŁstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaĂžie a activitĂŁĂžilor prevĂŁzute la lit. a) - f), cu condiĂžia ca întreaga activitate desfĂŁÂşuratĂŁ în locul fix sĂŁ fie de naturĂŁ preparatorie sau auxiliarĂŁ.
    (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) Âşi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveÂşte activitĂŁĂžile pe care o persoanĂŁ, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacĂŁ persoana acĂžioneazĂŁ în România în numele nerezidentului Âşi dacĂŁ este îndeplinitĂŁ una din urmĂŁtoarele condiĂžii:
    a) persoana este autorizatĂŁ Âşi exercitĂŁ în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepĂžia cazurilor în care activitĂŁĂžile respective sunt limitate la cele prevĂŁzute la alin. (4) lit. a) - f);
    b) persoana menĂžine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreazĂŁ produse sau bunuri în numele nerezidentului.
    (6) Un nerezident nu se considerĂŁ cĂŁ are un sediu permanent în România dacĂŁ doar desfĂŁÂşoarĂŁ activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceastĂŁ activitate este activitatea obiÂşnuitĂŁ a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. DacĂŁ activitĂŁĂžile unui astfel de agent sunt desfĂŁÂşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaĂžiile comerciale Âşi financiare dintre nerezident Âşi agent existĂŁ condiĂžii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considerĂŁ ca fiind agent cu statut independent.
    (7) Un nerezident nu se considerĂŁ cĂŁ are un sediu permanent în România numai dacĂŁ acesta controleazĂŁ sau este controlat de un rezident ori de o persoanĂŁ ce desfĂŁÂşoarĂŁ o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
    (8) în înĂželesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considerĂŁ a fi baza fixĂŁ.

    Norme metodologice:
    1. Termenul "loc prin care se desfĂŁÂşoarĂŁ integral sau parĂžial activitatea" acoperĂŁ orice fel de clĂŁdiri, echipamente sau instalaĂžii utilizate pentru desfĂŁÂşurarea activitĂŁĂžii nerezidentului indiferent dacĂŁ acestea sunt sau nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate existĂŁ Âşi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare clĂŁdiri pentru desfĂŁÂşurarea activitĂŁĂžii nerezidentului, ci dispune doar de un spaĂžiu. Nu este important dacĂŁ clĂŁdirile, echipamentele sau instalaĂžiile sunt deĂžinute în proprietate, sunt închiriate sau se gĂŁsesc în alt fel la dispoziĂžia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o tarabĂŁ în piaÞã sau locul de activitate poate fi situat în clĂŁdirea unei alte societĂŁĂži, atunci când un nerezident are în permanenÞã la dispoziĂžie anumite clĂŁdiri sau pĂŁrĂži ale acestora, deĂžinute în proprietate de altĂŁ societate.
    2. Este suficient ca un nerezident sĂŁ aibĂŁ la dispoziĂžia sa un spaĂžiu utilizat pentru activitĂŁĂži economice pentru ca acesta sĂŁ constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spaĂžiu.
    3. DeÂşi nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spaĂžiu pentru ca locul respectiv sĂŁ constituie sediu permanent, simpla prezenÞã a unui nerezident într-o anumitĂŁ locaĂžie nu înseamnĂŁ cĂŁ locaĂžia respectivĂŁ se gĂŁseÂşte la dispoziĂžia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmĂŁtoarele situaĂžii în care reprezentanĂži ai unui nerezident sunt prezenĂži în spaĂžiile unei alte societĂŁĂži:
    a) Un vânzĂŁtor care îÂşi viziteazĂŁ cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi Âşi se întâlneÂşte cu directorul de achiziĂžii în biroul acestuia. în acest caz, clĂŁdirea clientului nu se aflĂŁ la dispoziĂžia societĂŁĂžii pentru care lucreazĂŁ vânzĂŁtorul Âşi nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂžile nerezidentului. Cu toate acestea, în funcĂžie de situaĂžia existentĂŁ se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera cĂŁ existĂŁ un sediu permanent.
    b) Un angajat al unei societĂŁĂži cĂŁruia i se permite, pe o perioadĂŁ lungĂŁ de timp, sĂŁ utilizeze un birou în sediul unei alte societĂŁĂži pentru a asigura respectarea de cĂŁtre societatea din urmĂŁ a obligaĂžiilor asumate prin contractul încheiat cu prima societate. în acest caz, angajatul desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži legate de obiectul primei societĂŁĂži, iar biroul ce se gĂŁseÂşte la dispoziĂžia sa în sediul celeilalte societĂŁĂži va constitui un sediu permanent al angajatorului sĂŁu, dacĂŁ biroul este pus la dispoziĂžia sa pe o perioadĂŁ de timp suficient de lungĂŁ pentru a constitui un "loc de activitate" Âşi dacĂŁ activitĂŁĂžile efectuate acolo depĂŁÂşesc activitĂŁĂžile precizate în alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
    c) O societate de transport rutier care foloseÂşte zilnic o perioadĂŁ scurtĂŁ de timp o platformĂŁ de livrare din depozitul clientului sĂŁu, pentru a livra mĂŁrfuri achiziĂžionate de acel client. în acest caz, prezenĂža societĂŁĂžii de transport rutier la platforma de livrare este de scurtĂŁ duratĂŁ Âşi societatea nu poate considera cĂŁ acel loc se aflĂŁ la dispoziĂžia sa Âşi constituie un sediu permanent al societĂŁĂžii.
    d) Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe sĂŁptĂŁmânĂŁ într-o mare clĂŁdire de birouri ce aparĂžine principalului lui client. în acest caz, prezenĂža zugravului în acea clĂŁdire de birouri în care îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea, respectiv zugrĂŁveÂşte, constituie un sediu permanent al zugravului.
    4. Cuvintele "prin care" trebuie sĂŁ se aplice în toate situaĂžiile în care activitĂŁĂžile economice sunt desfĂŁÂşurate într-o anumitĂŁ locaĂžie ce este la dispoziĂžia societĂŁĂžii în acest scop. Astfel, se va considera cĂŁ o societate angajatĂŁ pentru pavarea unui drum îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea "prin" locaĂžia în care are loc activitatea.
    5. Locul de activitate trebuie sĂŁ fie "fix", astfel încât sĂŁ existe o legĂŁturĂŁ între locul de activitate Âşi un anumit punct geografic. Nu este importantĂŁ perioada de timp în care o societate a unui stat contractant opereazĂŁ în celĂŁlalt stat contractant dacĂŁ nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnĂŁ cĂŁ echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sĂŁ fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sĂŁ rĂŁmânĂŁ într-un anumit loc. Atunci când activitĂŁĂžile economice ale unei societĂŁĂži sunt deplasate între locaĂžii învecinate, pot exista dificultĂŁĂži în a stabili dacĂŁ existĂŁ un singur "loc de activitate". DacĂŁ existĂŁ douĂŁ locuri de activitate Âşi dacĂŁ celelalte condiĂžii ale sediului permanent sunt îndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea douĂŁ sedii permanente. Se considerĂŁ cĂŁ existĂŁ un singur loc de activitate atunci când o anumitĂŁ locaĂžie, în interiorul cĂŁreia sunt deplasate activitĂŁĂžile, poate fi identificatĂŁ ca formând un tot unitar din punct de vedere comercial Âşi geografic, în ceea ce priveÂşte activitatea respectivĂŁ. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:
    a) O minĂŁ constituie un singur loc de activitate, chiar dacĂŁ activitĂŁĂžile pot fi deplasate dintr-o locaĂžie în alta în interiorul acelei mine deoarece mina respectivĂŁ constituie o singurĂŁ unitate geograficĂŁ Âşi comercialĂŁ din punct de vedere al activitĂŁĂžii miniere. Un "hotel de birouri" în care o firmĂŁ de consultanÞã închiriazĂŁ în mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firmĂŁ deoarece, în acest caz, clĂŁdirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanÞã. O stradĂŁ pietonalĂŁ, o piaÞã deschisĂŁ sau un târg în care îÂşi fixeazĂŁ standul un comerciant reprezintĂŁ unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
    b) Faptul cĂŁ activitĂŁĂžile pot fi desfĂŁÂşurate într-o zonĂŁ geograficĂŁ limitatĂŁ nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucreazĂŁ succesiv în cadrul unei serii de contracte fĂŁrĂŁ legĂŁturĂŁ între ele pentru mai mulĂži clienĂži diferiĂži, într-o clĂŁdire mare de birouri, fĂŁrĂŁ sĂŁ existe contract pentru un proiect complex de zugrĂŁvire a clĂŁdirii, clĂŁdirea nu este consideratĂŁ ca unic loc de activitate. DacĂŁ însĂŁ, un zugrav efectueazĂŁ, în cadrul unui singur contract, lucrĂŁri în toatĂŁ clĂŁdirea pentru un singur client, acest contract reprezintĂŁ un singur proiect Âşi clĂŁdirea în ansamblul sĂŁu este un singur loc de activitate pentru lucrĂŁrile de zugrĂŁvit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial Âşi geografic.
    c) O zonĂŁ în care activitĂŁĂžile sunt desfĂŁÂşurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial Âşi care nu întruneÂşte aceleaÂşi condiĂžii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucreazĂŁ în diferite sucursale din locaĂžii diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesionalĂŁ a angajaĂžilor unei bĂŁnci, fiecare sucursalĂŁ este consideratĂŁ separat. DacĂŁ însĂŁ respectivul consultant se deplaseazĂŁ dintr-un birou în altul în cadrul aceleiaÂşi sucursale, se va considera cĂŁ el rĂŁmâne în acelaÂşi loc de activitate. LocaĂžia unicĂŁ a sucursalei se încadreazĂŁ în condiĂžia de tot unitar din punct de vedere geografic, situaĂžie care lipseÂşte în cazul în care consultantul se deplaseazĂŁ între sucursale aflate în locaĂžii diferite.
    6. Deoarece locul de activitate trebuie sĂŁ fie fix, se considerĂŁ sediu permanent dacĂŁ acel loc de activitate are un anumit grad de permanenÞã. Se considerĂŁ astfel cĂŁ, existĂŁ un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost menĂžinut pe o perioadĂŁ mai lungĂŁ de Âşase luni. Astfel, activitĂŁĂžile a cĂŁror naturĂŁ este repetitivĂŁ, în aceste cazuri, fiecare perioadĂŁ în care este utilizat locul de activitate trebuie analizatĂŁ în combinaĂžie cu numĂŁrul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot întinde pe un numĂŁr de ani.
    Un loc de activitate poate totuÂşi sĂŁ constituie un sediu permanent chiar dacĂŁ existĂŁ doar pentru o perioadĂŁ scurtĂŁ de timp. Astfel:
    a) întreruperile temporare de activitate nu determinĂŁ încetarea existenĂžei sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp dar aceste utilizĂŁri au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de naturĂŁ strict temporarĂŁ.
    b) De asemenea, în situaĂžiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numĂŁr de societĂŁĂži similare conduse de aceeaÂşi persoanĂŁ sau de persoane asociate. în aceastĂŁ situaĂžie se evitĂŁ considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decât în scopuri temporare de fiecare dintre societĂŁĂži.
    c) Atunci când un loc de activitate care a fost, la început, conceput pentru a fi utilizat pe o perioadĂŁ de timp scurtĂŁ încât nu constituia sediu permanent, dar este în realitate menĂžinut mai mult, devine un loc fix de activitate Âşi se transformĂŁ retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înfiinĂžarea sa chiar dacĂŁ a existat, în practicĂŁ, doar pe o perioadĂŁ scurtĂŁ de timp, dacĂŁ acesta a fost prematur lichidat datoritĂŁ unor situaĂžii deosebite cum ar fi eÂşecul investiĂžiei.
    7. Pentru ca un loc de activitate sĂŁ constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizeazĂŁ trebuie sĂŁ îÂşi desfĂŁÂşoare integral sau parĂžial activitĂŁĂžile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sĂŁ fie permanentĂŁ în sensul cĂŁ nu existĂŁ întreruperi ale operaĂžiunilor, ci operaĂžiunile trebuie desfĂŁÂşurate cu regularitate.
    8. Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau ÂştiinĂžifice, clĂŁdirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile Âşi alte proprietĂŁĂži similare sunt închiriate sau acordate în leasing unor terĂži printr-un loc fix de activitate menĂžinut de o societate a unui Stat Contractant în celĂŁlalt Stat, aceastĂŁ activitate va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. AcelaÂşi lucru este valabil Âşi atunci când printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. DacĂŁ o societate a unui Stat închiriazĂŁ sau acordĂŁ în leasing utilaje, echipamente, clĂŁdiri sau proprietĂŁĂži necorporale unei societĂŁĂži a celuilalt Stat fĂŁrĂŁ ca pentru aceastĂŁ închiriere sĂŁ menĂžinĂŁ un loc fix de activitate în celĂŁlalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, clĂŁdirea sau proprietĂŁĂžile necorporale închiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului cu condiĂžia ca obiectul contractului sĂŁ fie limitat la simpla închiriere a utilajelor, echipamentelor. Acesta este Âşi cazul când locatorul furnizeazĂŁ personal, ulterior instalĂŁrii pentru a opera echipamentul, cu condiĂžia ca responsabilitatea acestuia sĂŁ fie limitatĂŁ la operarea Âşi întreĂžinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea Âşi controlul locatarului. DacĂŁ personalul are responsabilitĂŁĂži mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrĂŁrile în care va fi utilizat echipamentul sau dacĂŁ opereazĂŁ, asigurĂŁ service, inspecteazĂŁ Âşi întreĂžine echipamentul sub responsabilitatea Âşi controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depĂŁÂşi simpla închiriere a echipamentului Âşi poate constitui o activitate antreprenorialĂŁ. în acest caz se considerĂŁ cĂŁ existĂŁ un sediu permanent dacĂŁ este îndeplinit criteriul permanenĂžei.
    9. Activitatea unei societĂŁĂži este desfĂŁÂşuratĂŁ în principal de cĂŁtre antreprenor sau de cĂŁtre personal aflat într-o relaĂžie de angajare retribuitĂŁ cu societatea. Acest personal include angajaĂži Âşi alte persoane ce primesc instrucĂžiuni de la societate ca agenĂži dependenĂži. Prerogativele acestui personal în relaĂžiile sale cu terĂžii sunt irelevante. Nu are nici o importanÞã dacĂŁ agentul dependent este autorizat sau nu sĂŁ încheie contracte dacĂŁ lucreazĂŁ la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat Âşi dacĂŁ activitatea societĂŁĂžii este desfĂŁÂşuratĂŁ în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitĂŁĂžile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea Âşi întreĂžinerea acestui echipament. Deci, maÂşinile cu câÂştiguri, automatele cu vânzare Âşi celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat în celĂŁlalt Stat constituie un sediu permanent în funcĂžie de desfĂŁÂşurarea de cĂŁtre societate Âşi a altor activitĂŁĂži în afarĂŁ de instalarea iniĂžialĂŁ a maÂşinilor. Nu existĂŁ un sediu permanent atunci când societatea doar instaleazĂŁ maÂşinile Âşi apoi le închiriazĂŁ altor societĂŁĂži. Un sediu permanent existĂŁ atunci când societatea care instaleazĂŁ maÂşinile se ocupĂŁ pe cont propriu Âşi de operarea acestora Âşi de întreĂžinerea lor. AcelaÂşi lucru este valabil Âşi atunci când maÂşinile sunt operate Âşi întreĂžinute de un agent dependent al societĂŁĂžii.
    10. Un sediu permanent existĂŁ imediat ce societatea începe sĂŁ îÂşi desfĂŁÂşoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci când societatea pregĂŁteÂşte activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înfiinĂžat de cĂŁtre societate nu trebuie luatĂŁ în calcul, cu condiĂžia ca aceastĂŁ activitate sĂŁ difere substanĂžial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va înceta sĂŁ existe odatĂŁ cu renunĂžarea la locul fix de activitate sau odatĂŁ cu încetarea oricĂŁrei activitĂŁĂži desfĂŁÂşurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele Âşi mĂŁsurile ce au legĂŁturĂŁ cu activitĂŁĂžile anterioare ale sediului permanent sunt încheiate cum ar fi finalizarea tranzacĂžiilor curente, întreĂžinerea Âşi repararea utilajelor. O întrerupere temporarĂŁ a operaĂžiunilor nu poate fi privitĂŁ însĂŁ ca o încetare a activitĂŁĂžii. DacĂŁ locul fix de activitate este închiriat unei alte societĂŁĂži, acesta va servi în mod normal numai activitĂŁĂžilor acelei societĂŁĂži Âşi nu activitĂŁĂžilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului înceteazĂŁ sĂŁ existe, cu excepĂžia situaĂžiilor în care acesta continuĂŁ sĂŁ îÂşi desfĂŁÂşoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.

    ComerĂžul electronic
    11. DeÂşi o locaĂžie în care echipamentul automat este operat de cĂŁtre o societate poate constitui un sediu permanent în Ăžara în care este situat, trebuie fĂŁcutĂŁ o distincĂžie între computer, ce poate fi instalat într-o locaĂžie astfel încât în anumite condiĂžii poate constitui sediu permanent, Âşi datele Âşi software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezintĂŁ o combinaĂžie de software Âşi date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locaĂžie care sĂŁ poatĂŁ constitui un "loc de activitate" Âşi nu existĂŁ "un amplasament, cum ar fi clĂŁdiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utilaje" în ceea ce priveÂşte software-ul Âşi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web Âşi prin intermediul cĂŁruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locaĂžie fizicĂŁ Âşi locaĂžia fizicĂŁ poate constitui un "loc fix de activitate" al societĂŁĂžii ce opereazĂŁ serverul.
    12. DistincĂžia între site-ul web Âşi serverul pe care acesta este stocat Âşi utilizat este importantĂŁ deoarece societatea ce opereazĂŁ serverul poate fi diferitĂŁ de societatea ce desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži prin site-ul web. Este frecventĂŁ situaĂžia ca un site web prin care o societate desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži sĂŁ fie gĂŁzduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. DeÂşi onorariile plĂŁtite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la bazĂŁ dimensiunea spaĂžiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul Âşi datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul Âşi locaĂžia acestuia nu sunt la dispoziĂžia societĂŁĂžii, chiar dacĂŁ respectiva societate a putut sĂŁ stabileascĂŁ cĂŁ site-ul sĂŁu web va fi gĂŁzduit pe un anumit server dintr-o anumitĂŁ locaĂžie. în acest caz societatea nu are nici o prezenÞã fizicĂŁ în locaĂžia respectivĂŁ deoarece site-ul web nu este corporal. în aceste cazuri, nu se poate considera cĂŁ respectiva societate a dobândit un loc de activitate prin aranjamentul de gĂŁzduire a site-ului. în cazul în care societatea ce desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži printr-un site web are serverul la dispoziĂžia sa, aceasta deĂžine în proprietate sau închiriazĂŁ serverul pe care este stocat Âşi utilizat site-ul web Âşi opereazĂŁ acest server, locul în care se aflĂŁ serverul constituie un sediu permanent al societĂŁĂžii dacĂŁ sunt îndeplinite celelalte condiĂžii ale articolului.
    13. Computerul într-o anumitĂŁ locaĂžie poate constitui un sediu permanent numai dacĂŁ îndeplineÂşte condiĂžia de a fi fix. în cazul unui server, nu este relevantĂŁ posibilitatea ca serverul sĂŁ fie deplasat, ci dacĂŁ acesta este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sĂŁ constituie un loc de activitate fix, el trebuie sĂŁ fie amplasat într-un anumit loc pe o perioadĂŁ de timp suficientĂŁ pentru a fi considerat fix.
    14. Pentru a se stabili dacĂŁ activitatea unei societĂŁĂži este desfĂŁÂşuratĂŁ integral sau parĂžial printr-un astfel de echipament trebuie sĂŁ se analizeze de la caz la caz, dacĂŁ datoritĂŁ acestui echipament, societatea are la dispoziĂžie facilitĂŁĂži acolo unde sunt îndeplinite funcĂžiile de activitate ale societĂŁĂžii.
    15. Atunci când o societate opereazĂŁ un computer într-o anumitĂŁ locaĂžie, poate exista un sediu permanent chiar dacĂŁ nu este necesarĂŁ prezenĂža nici unui angajat al societĂŁĂžii în locaĂžia respectivĂŁ pentru a opera computerul. PrezenĂža personalului nu este necesarĂŁ pentru a se considera cĂŁ o societate îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂžile parĂžial sau total într-o locaĂžie, atunci când nu se impune prezenĂža personalului pentru a desfĂŁÂşura activitĂŁĂži în acea locaĂžie. AceastĂŁ situaĂžie se aplicĂŁ comerĂžului electronic în aceeaÂşi mĂŁsurĂŁ în care se aplicĂŁ Âşi altor activitĂŁĂži în care echipamentul funcĂžioneazĂŁ automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.
    16. Un alt aspect este cel legat de faptul cĂŁ nu se poate considera cĂŁ existĂŁ un sediu permanent atunci când operaĂžiunile de comerĂž electronic desfĂŁÂşurate prin computer într-o anumitĂŁ locaĂžie dintr-o ĂžarĂŁ sunt limitate la activitĂŁĂžile pregĂŁtitoare sau auxiliare descrise în alin. (4) art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacĂŁ anumite activitĂŁĂži efectuate într-o astfel de locaĂžie intrĂŁ sub incidenĂža alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, Ăžinând seama de diversele funcĂžii îndeplinite de societate prin respectivul echipament. ActivitĂŁĂžile ce sunt în general privite ca fiind activitĂŁĂži pregĂŁtitoare sau auxiliare includ:
    - furnizarea unei legĂŁturi de comunicaĂžii - foarte asemĂŁnĂŁtoare cu o linie telefonicĂŁ - între furnizori Âşi clienĂži;
    - publicitatea pentru bunuri sau servicii;
    - transmiterea informaĂžiilor printr-un server-oglindĂŁ în scopuri de securitate Âşi eficienÞã;
    - culegerea de date de piaÞã pentru societate;
    - furnizarea de informaĂžii.
    17. ExistĂŁ un sediu permanent când însĂŁ aceste funcĂžii constituie partea esenĂžialĂŁ Âşi semnificativĂŁ a activitĂŁĂžii de afaceri a societĂŁĂžii sau când alte funcĂžii centrale ale societĂŁĂžii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societĂŁĂžii, întrucât aceste funcĂžii depĂŁÂşesc activitĂŁĂžile tratate la alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
    18. FuncĂžiile centrale ale unei anumite societĂŁĂži depind de natura activitĂŁĂžii desfĂŁÂşurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul gĂŁzduirii site-urilor web sau a altor aplicaĂžii pentru alte societĂŁĂži. Pentru aceÂşti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce oferĂŁ servicii clienĂžilor reprezintĂŁ o componentĂŁ a activitĂŁĂžii comerciale ce nu este consideratĂŁ o activitate pregĂŁtitoare sau auxiliarĂŁ.
    O societate denumitĂŁ "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vânzarea de produse prin internet Âşi nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locaĂžie nu este suficientĂŁ pentru a concluziona cĂŁ activitĂŁĂžile desfĂŁÂşurate în acel loc sunt mai mult decât activitĂŁĂži pregĂŁtitoare Âşi auxiliare. într-o astfel de situaĂžie trebuie sĂŁ se analizeze natura activitĂŁĂžilor desfĂŁÂşurate din perspectiva activitĂŁĂžii derulate de societate. DacĂŁ aceste activitĂŁĂži sunt strict pregĂŁtitoare sau auxiliare faÞã de activitatea de vânzare de produse pe internet Âşi locaĂžia este utilizatĂŁ pentru a opera un server ce gĂŁzduieÂşte un site web care, aÂşa cum se întâmplĂŁ adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaĂžii potenĂžialilor clienĂži, se aplicĂŁ alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal Âşi locaĂžia nu va constitui un sediu permanent. DacĂŁ funcĂžiile tipice aferente vânzĂŁrii sunt realizate în acea locaĂžie cum ar fi prin încheierea contractului cu clientul, procesarea plĂŁĂžii Âşi livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activitĂŁĂži nu pot fi considerate strict pregĂŁtitoare sau auxiliare.
    19. în ceea ce priveÂşte aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili dacĂŁ un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci când acesta oferĂŁ serviciul de a gĂŁzdui pe server site-urile web ale altor societĂŁĂži, se pune întrebarea dacĂŁ este aplicabil alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplicĂŁ deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt consideraĂži agenĂži ai societĂŁĂžilor cĂŁrora le aparĂžin site-urile web, deoarece aceÂştia nu au autoritatea de a încheia contracte în numele acestor societĂŁĂži Âşi nu încheie în mod obiÂşnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt consideraĂži agenĂži cu statut independent ce acĂžioneazĂŁ conform activitĂŁĂžii lor obiÂşnuite, lucru evidenĂžiat Âşi de faptul cĂŁ, ei gĂŁzduiesc site-uri web pentru societĂŁĂži diferite. Este de asemenea clar cĂŁ întrucât site-ul web prin care o societate îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea nu este în sine o "persoanĂŁ", conform definiĂžiei de la pct. 20 alin. (1) al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera cĂŁ existĂŁ un sediu permanent în virtutea faptului cĂŁ site-ul web este un agent al societĂŁĂžii, în sensul acelui alineat.
    20. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul convenĂžiei de evitare a dublei impuneri al OrganizaĂžiei pentru Cooperare Âşi Dezvoltare EconomicĂŁ.
    21. (1) Persoanele juridice române, beneficiare ale unor prestĂŁri de servicii de natura activitĂŁĂžii de lucrĂŁri de construcĂžii, de montaj, activitĂŁĂži de supraveghere, activitĂŁĂži de consultanÞã, de asistenÞã tehnicĂŁ Âşi orice alte activitĂŁĂži, executate de persoane juridice sau fizice strĂŁine nerezidente, au obligaĂžia sĂŁ înregistreze contractele încheiate cu aceÂşti parteneri, la organele fiscale teritoriale în a cĂŁror razĂŁ persoanele juridice române îÂşi au domiciliul fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al AgenĂžiei NaĂžionale de Administrare FiscalĂŁ.
    (2) Pentru încadrarea unui Âşantier de construcĂžii sau a unui proiect de construcĂžie, ansamblu ori montaj sau activitĂŁĂži de supervizare legate de acestea Âşi a altor activitĂŁĂži similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activitĂŁĂžii din contractele încheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaĂžii ce probeazĂŁ începerea activitĂŁĂžii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugĂŁ la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de bazĂŁ.
    (3) Persoanele juridice sau fizice strĂŁine nerezidente, care presteazĂŁ servicii de natura activitĂŁĂžii de lucrĂŁri de construcĂžii, de montaj, activitĂŁĂži de supraveghere, activitĂŁĂži de consultanÞã, de asistenÞã tehnicĂŁ Âşi orice alte activitĂŁĂži, în România prin intermediul unui sediu permanent, au obligaĂžia sĂŁ depunĂŁ declaraĂžii de impunere la organul fiscal teritorial în raza cĂŁruia este înregistrat sediul permanent ca plĂŁtitor de impozite Âşi taxe, la termenul stabilit potrivit legii.

    Codul fiscal:
    [...]
    Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
    ART. 11
    (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înĂželesul prezentului cod, autoritĂŁĂžile fiscale pot sĂŁ nu ia în considerare o tranzacĂžie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacĂžii pentru a reflecta conĂžinutul economic al tranzacĂžiei.
    (2) în cadrul unei tranzacĂžii între persoane afiliate, autoritĂŁĂžile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricĂŁreia dintre persoane, dupĂŁ cum este necesar, pentru a reflecta preĂžul de piaÞã al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacĂžiei. La stabilirea preĂžului de piaÞã al tranzacĂžiilor între persoane afiliate se foloseÂşte cea mai adecvatĂŁ dintre urmĂŁtoarele metode:
    a) metoda comparĂŁrii preĂžurilor, prin care preĂžul de piaÞã se stabileÂşte pe baza preĂžurilor plĂŁtite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile cĂŁtre persoane independente;
    b) metoda cost-plus, prin care preĂžul de piaÞã se stabileÂşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacĂžie, majorat cu marja de profit corespunzĂŁtoare;
    c) metoda preĂžului de revânzare, prin care preĂžul de piaÞã se stabileÂşte pe baza preĂžului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului Âşi o marjĂŁ de profit;
    d) orice altĂŁ metodĂŁ recunoscutĂŁ în liniile directoare privind preĂžurile de transfer emise de OrganizaĂžia pentru Cooperare Âşi Dezvoltare EconomicĂŁ.

    Norme metodologice:
    22. AutoritĂŁĂžile fiscale din România pot, în scopul calculĂŁrii obligaĂžiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sĂŁ reconsidere evidenĂžele persoanei afiliate din România, în scopul examinĂŁrii fiscale, dacĂŁ în urma relaĂžiilor speciale dintre persoana afiliatĂŁ românĂŁ Âşi cea strĂŁinĂŁ aceste evidenĂže nu reflectĂŁ profiturile reale impozabile ce provin din România. Nu se efectueazĂŁ reconsiderarea evidenĂželor persoanelor afiliate atunci când tranzacĂžiile dintre asemenea persoane au loc în termeni comerciali de piaÞã liberĂŁ, precum Âşi în cazul tranzacĂžiilor între persoane juridice române afiliate. Reconsiderarea evidenĂželor se referĂŁ la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, în scopul calculĂŁrii obligaĂžiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidenĂželor persoanelor afiliate nu se efectueazĂŁ atunci când tranzacĂžiile dintre asemenea persoane au loc în termenii comerciali de piaÞã liberĂŁ, respectiv ca tranzacĂžii între persoane independente.
    în cazul în care România a încheiat o convenĂžie de evitare a dublei impuneri cu statul al cĂŁrui rezident este persoana afiliatĂŁ strĂŁinĂŁ, aceastĂŁ reconsiderare a evidenĂželor în scopul examinĂŁrii fiscale se efectueazĂŁ de cĂŁtre autoritĂŁĂžile române prin coroborare cu "Procedura amiabilĂŁ" prevĂŁzutĂŁ în respectiva convenĂžie. în acest sens, atunci când România include în profiturile unei persoane înregistrate în România Âşi impune în consecinÞã profiturile asupra cĂŁrora o persoanĂŁ rezidentĂŁ în alt stat a fost supusĂŁ impunerii în statul sĂŁu de rezidenÞã, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din România dacĂŁ condiĂžiile stabilite între cele douĂŁ persoane ar fi fost cele convenite între persoanele independente, statul de rezidenÞã al persoanei afiliate strĂŁine poate proceda la modificarea corespunzĂŁtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.
    La ajustarea profiturilor între persoanele afiliate se au în vedere termenele de prescripĂžie prevĂŁzute de legislaĂžia internĂŁ a statelor în care persoanele afiliate în cauzĂŁ sunt rezidente, în cazul în care prin convenĂžia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevĂŁzut altfel.
    Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situaĂžiilor financiare ale persoanelor afiliate.
    La stabilirea preĂžului de piaÞã al tranzacĂžiilor, autoritĂŁĂžile fiscale nu vor Ăžine cont de împrejurĂŁrile efective ce nu puteau fi cunoscute de cĂŁtre pĂŁrĂžile la tranzacĂžie la data perfectĂŁrii acesteia Âşi care, dacĂŁ ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de cĂŁtre pĂŁrĂži a valorii tranzacĂžiei.
    AutoritĂŁĂžile stabilesc preĂžul de piaÞã al acestor tranzacĂžii aplicând metoda utilizatĂŁ de cĂŁtre contribuabil, cu excepĂžia cazurilor în care prin metoda utilizatĂŁ nu se reflectĂŁ preĂžul de piaÞã al bunurilor sau serviciilor furnizate în cazul tranzacĂžiei. în acest caz, autoritĂŁĂžile fiscale vor aplica cea mai adecvatĂŁ dintre metodele prevĂŁzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
    23. La estimarea preĂžului de piaÞã al tranzacĂžiilor se poate utiliza una dintre urmĂŁtoarele metode:
    a) metoda comparĂŁrii preĂžurilor;
    b) metoda cost-plus;
    c) metoda preĂžului de revânzare;
    d) orice altĂŁ metodĂŁ recunoscutĂŁ în liniile directoare privind preĂžurile de transfer emise de OrganizaĂžia pentru Cooperare Âşi Dezvoltare EconomicĂŁ.
    24. în termeni generali, preĂžul de piaÞã este determinat prin raportarea la tranzacĂžii comparabile necontrolate. O tranzacĂžie este necontrolatĂŁ dacĂŁ se desfĂŁÂşoarĂŁ între persoane independente.
    25. Metoda comparĂŁrii preĂžurilor
    Determinarea preĂžului de piaÞã are la bazĂŁ comparaĂžia preĂžului tranzacĂžiei analizate cu preĂžurile practicate de alte entitĂŁĂži independente de aceasta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, mĂŁrfuri sau servicii între persoane afiliate, preĂžul de piaÞã este acel preĂž pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiĂžiile existente pe pieĂže, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de mĂŁrfuri identice ori similare, în cantitĂŁĂži comparabile, în acelaÂşi punct din lanĂžul de producĂžie Âşi de distribuĂžie Âşi în condiĂžii comparabile de livrare Âşi de platĂŁ. în acest sens, pentru stabilirea valorii de piaÞã se poate recurge la:
    a) compararea preĂžurilor convenite între persoane afiliate cu preĂžurile convenite în relaĂžiile cu persoane independente, pentru tranzacĂžii comparabile (compararea internĂŁ a preĂžurilor);
    b) compararea preĂžurilor convenite între persoane independente, pentru tranzacĂžii comparabile (compararea externĂŁ a preĂžurilor).
    Pentru aplicarea metodei comparĂŁrii preĂžurilor, preĂžul de piaÞã al tranzacĂžiei este determinat prin compararea preĂžului de vânzare al mĂŁrfurilor Âşi serviciilor identice sau similare, vândute în cantitĂŁĂži comparabile, cu preĂžul de vânzare al mĂŁrfurilor Âşi al serviciilor supuse evaluĂŁrii. în cazul în care cantitĂŁĂžile nu sunt comparabile se utilizeazĂŁ preĂžul de vânzare pentru mĂŁrfurile Âşi serviciile identice sau similare, vândute în cantitĂŁĂži diferite. Pentru aceasta, preĂžul de vânzare se corecteazĂŁ cu diferenĂžele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenĂža de cantitate.
    26. Metoda cost-plus
    Pentru determinarea preĂžului pieĂžei, metoda se bazeazĂŁ pe majorarea costurilor principale cu o marjĂŁ de profit corespunzĂŁtoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceastĂŁ metodĂŁ, în cazul transferului de mĂŁrfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producĂŁtorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeaÂşi metodĂŁ de calcul pe care persoana care face transferul îÂşi bazeazĂŁ Âşi politica de stabilire a preĂžurilor faÞã de persoane independente. Suma care se adaugĂŁ la costul astfel stabilit va avea în vedere o marjĂŁ de profit care este corespunzĂŁtoare domeniului de activitate al contribuabilului. în acest caz, preĂžul de piaÞã al tranzacĂžiei controlate reprezintĂŁ rezultatul adĂŁugĂŁrii profitului la costurile de mai sus. în cazul în care mĂŁrfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numĂŁr de persoane afiliate, aceastĂŁ metodĂŁ urmeazĂŁ sĂŁ fie aplicatĂŁ separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul Âşi activitĂŁĂžile concrete ale fiecĂŁrei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului într-o tranzacĂžie controlatĂŁ va fi stabilit în mod corespunzĂŁtor prin referinÞã la costul plus profitul aceluiaÂşi furnizor în comparaĂžie cu tranzacĂžiile necontrolate. în completare, metoda care poate fi folositĂŁ este costul plus profitul care a fost câÂştigat în tranzacĂžii comparabile de cĂŁtre o persoanĂŁ independentĂŁ.
    27. Metoda preĂžului de revânzare
    în cazul acestei metode preĂžul pieĂžei este determinat pe baza preĂžului de revânzare al produselor Âşi serviciilor cĂŁtre entitĂŁĂži independente, diminuat cu cheltuielile de vânzare, alte cheltuieli ale contribuabilului Âşi o marjĂŁ de profit. AceastĂŁ metodĂŁ se aplicĂŁ pornindu-se de la preĂžul la care un produs cumpĂŁrat de la o persoanĂŁ afiliatĂŁ este revândut unei persoane independente. Acest preĂž (preĂžul de revânzare) este apoi redus cu o marjĂŁ brutĂŁ corespunzĂŁtoare (marja preĂžului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzĂŁtor din cadrul grupului încearcĂŁ sĂŁ îÂşi acopere cheltuielile de vânzare Âşi alte cheltuieli de operare în funcĂžie de operaĂžiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate Âşi riscul asumat) Âşi sĂŁ realizeze un profit corespunzĂŁtor. în acest caz, preĂžul de piaÞã pentru transferul bunului între entitĂŁĂži afiliate este preĂžul care rĂŁmâne dupĂŁ scĂŁderea marjei brute Âşi dupĂŁ ajustarea cu alte costuri asociate achiziĂžionĂŁrii produsului. Marja preĂžului de revânzare a ultimului vânzĂŁtor într-o tranzacĂžie controlatĂŁ poate fi determinatĂŁ prin referinÞã la marja profitului de revânzare, pe care acelaÂşi ultim vânzĂŁtor o câÂştigĂŁ pentru bunurile procurate Âşi vândute în cadrul tranzacĂžiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza Âşi marja profitului ultimei vânzĂŁri realizate de o persoanĂŁ independentĂŁ în cadrul unor tranzacĂžii necontrolate comparabile.
    La stabilirea valorii marjei preĂžului de revânzare trebuie sĂŁ se aibĂŁ în vedere urmĂŁtoarele aspecte:
    a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpĂŁrarea iniĂžialĂŁ Âşi revânzare, inclusiv cei referitori la schimbĂŁrile survenite pe piaÞã în ceea ce priveÂşte cheltuielile, ratele de schimb Âşi inflaĂžia;
    b) modificĂŁrile survenite în starea Âşi gradul de uzurĂŁ al bunurilor ce fac obiectul tranzacĂžiei, inclusiv modificĂŁrile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
    c) dreptul exclusiv al revânzĂŁtorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenĂža decizia asupra unei schimbĂŁri a marjei de preĂž.
    De regulĂŁ, metoda preĂžului de revânzare este utilizatĂŁ în cazul în care cel care revinde nu majoreazĂŁ substanĂžial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizatĂŁ Âşi atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai sunt prelucrate Âşi, în aceste circumstanĂže, se poate stabili marja adecvatĂŁ.
    28. în sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind preĂžurile de transfer emise de OrganizaĂžia pentru Cooperare Âşi Dezvoltare EconomicĂŁ se înĂželege metoda marjei nete Âşi metoda împĂŁrĂžirii profitului.
    29. Metoda marjei nete
    Metoda marjei nete implicĂŁ calcularea marjei nete a profitului, obĂžinutĂŁ de o persoanĂŁ în urma uneia sau a mai multor tranzacĂžii cu persoane afiliate, Âşi estimarea acestei marje pe baza nivelului obĂžinut de cĂŁtre aceeaÂşi persoanĂŁ în tranzacĂžii cu persoane independente sau pe baza marjei obĂžinute în tranzacĂžii comparabile efectuate de persoane independente.
    Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparaĂžii între anumiĂži indicatori financiari ai persoanelor afiliate Âşi aceiaÂşi indicatori ai persoanelor independente, care activeazĂŁ în cadrul aceluiaÂşi domeniu de activitate.
    în utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferenĂžele dintre persoanele ale cĂŁror marje sunt comparabile. în acest sens vor fi avuĂži în vedere urmĂŁtorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaÞã Âşi a bunurilor echivalente, eficienĂža Âşi strategia de management, poziĂžia pe piaÞã, diferenĂža în structura costurilor Âşi nivelul experienĂžei în afaceri.
    30. Metoda împĂŁrĂžirii profitului
    Metoda împĂŁrĂžirii profitului se foloseÂşte atunci când tranzacĂžiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încât nu este posibilĂŁ identificarea unor tranzacĂžii comparabile. AceastĂŁ metodĂŁ presupune estimarea profitului obĂžinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzacĂžii Âşi împĂŁrĂžirea acestor profituri între persoanele afiliate, proporĂžional cu profitul care ar fi fost obĂžinut de cĂŁtre persoane independente. împĂŁrĂžirea profiturilor trebuie sĂŁ se realizeze printr-o estimare adecvatĂŁ a veniturilor realizate Âşi a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzacĂžii de cĂŁtre fiecare persoanĂŁ. Profiturile trebuie împĂŁrĂžite astfel încât sĂŁ reflecte funcĂžiile efectuate, riscurile asumate Âşi activele folosite de cĂŁtre fiecare dintre pĂŁrĂži.
    31. în cazul comparĂŁrii tranzacĂžiilor între persoane afiliate Âşi cele independente se au în vedere:
    a) diferenĂžele determinate de particularitĂŁĂžile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzacĂžiilor comparabile, în mĂŁsura în care aceste particularitĂŁĂži influenĂžeazĂŁ preĂžul de piaÞã al obiectului respectivei tranzacĂžii;
    b) funcĂžiile îndeplinite de persoane în tranzacĂžiile respective.
    La analiza funcĂžiilor persoanelor participante într-o tranzacĂžie vor fi avute în vedere: importanĂža economicĂŁ a funcĂžiilor îndeplinite de fiecare participant, împĂŁrĂžirea riscurilor Âşi a responsabilitĂŁĂžilor între pĂŁrĂžile ce participĂŁ la tranzacĂžie, volumul resurselor angajate, al utilajelor Âşi echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
    32. La stabilirea preĂžului de piaÞã al tranzacĂžiilor între persoane afiliate se foloseÂşte una dintre metodele prevĂŁzute mai sus. în vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere urmĂŁtoarele elemente:
    a) metoda care se apropie cel mai mult de împrejurĂŁrile în care sunt stabilite preĂžurile supuse liberei concurenĂže pe pieĂže comparabile din punct de vedere comercial;
    b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcĂžionarea efectivĂŁ a persoanelor afiliate, implicate în tranzacĂžii supuse liberei concurenĂže;
    c) gradul de precizie cu care se pot face ajustĂŁri în vederea obĂžinerii comparabilitĂŁĂžii;
    d) circumstanĂžele cazului individual;
    e) activitĂŁĂžile desfĂŁÂşurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
    f) metoda folositĂŁ trebuie sĂŁ corespundĂŁ împrejurĂŁrilor date ale pieĂžei Âşi ale activitĂŁĂžii contribuabilului;
    g) documentaĂžia care poate fi pusĂŁ la dispoziĂžie de cĂŁtre contribuabil.
    33. CircumstanĂžele cazului individual care urmeazĂŁ sĂŁ fie luat în considerare în examinarea preĂžului de piaÞã sunt:
    a) tipul, starea, calitatea, precum Âşi gradul de noutate al bunurilor, mĂŁrfurilor Âşi serviciilor transferate;
    b) condiĂžiile pieĂžei pe care bunurile, mĂŁrfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor persoane independente;
    c) activitĂŁĂžile desfĂŁÂşurate Âşi stadiile din lanĂžul producĂžiei Âşi distribuĂžiei ale entitĂŁĂžilor implicate;
    d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligaĂžiile, termenele de platĂŁ, rabaturile, reducerile, garanĂžiile acordate, asumarea riscului;
    e) în cazul unor relaĂžii de transfer pe termen lung, avantajele Âşi riscurile legate de acestea;
    f) condiĂžiile speciale de concurenÞã.
    34. în aplicarea metodelor prevĂŁzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau în considerare datele Âşi documentele înregistrate în momentul în care a fost încheiat contractul.
    în cazul contractelor pe termen lung este necesar sĂŁ se aibĂŁ în vedere dacĂŁ terĂže pĂŁrĂži independente Ăžin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunzĂŁtoare (de exemplu, clauze de actualizare a preĂžului).
    în situaĂžia în care în legĂŁturĂŁ cu transferul bunurilor Âşi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiĂžii de platĂŁ sau facilitĂŁĂži de credit pentru client, diferite de practica comercialĂŁ obiÂşnuitĂŁ), în cazul furnizĂŁrii parĂžiale de materiale de cĂŁtre client sau servicii auxiliare, la determinarea preĂžului de piaÞã trebuie sĂŁ se ia în considerare Âşi aceÂşti factori.
    35. La aplicarea metodelor prevĂŁzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau în considerare preĂžurile care au fost influenĂžate de situaĂžii competitive speciale, cum ar fi:
    a) preĂžuri practicate pe pieĂže speciale închise, unde aceste preĂžuri sunt stabilite diferit de condiĂžiile de pe piaĂža din care se face transferul;
    b) preĂžuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaÞã;
    c) preĂžuri care sunt influenĂžate de reglementĂŁrile autoritĂŁĂžilor publice.
    36. Atunci când se stabileÂşte preĂžul de piaÞã al serviciilor în cadrul tranzacĂžiilor între persoane afiliate, autoritĂŁĂžile fiscale examineazĂŁ în primul rând dacĂŁ persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacĂžie în condiĂžiile stabilite de persoanele afiliate.
    în cazul furnizĂŁrilor de servicii se iau în considerare tarifele obiÂşnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). în cazul în care nu existĂŁ tarife comparabile se foloseÂşte metoda "cost-plus".
    37. în cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de cĂŁtre acele persoane afiliate care urmeazĂŁ sĂŁ beneficieze de pe urma publicitĂŁĂžii fĂŁcute sau, dacĂŁ este necesar, sunt alocate proporĂžional cu beneficiul. în situaĂžia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mamĂŁ în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlatĂŁ.
    La calcularea profitului, autoritĂŁĂžile fiscale estimeazĂŁ cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proporĂžional cu beneficiile câÂştigate de aceste persoane din publicitate. DacĂŁ un contribuabil efectueazĂŁ cheltuieli cu publicitatea de care beneficiazĂŁ Âşi o persoanĂŁ afiliatĂŁ, se presupune cĂŁ prima persoanĂŁ a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proporĂžional cu natura Âşi sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independentĂŁ.
    Pentru a stabili mai clar proporĂžiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoanĂŁ cu publicitatea, de care beneficiazĂŁ douĂŁ sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieĂžele pe care s-a fĂŁcut publicitatea Âşi cota de piaÞã a respectivelor persoane afiliate în vânzĂŁrile de bunuri Âşi servicii cĂŁrora li s-a fĂŁcut reclama.
    38. Când un contribuabil acordĂŁ un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când acesta primeÂşte un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul Âşi destinaĂžia sa, preĂžul pieĂžei pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreatĂŁ de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiĂžii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv împrumutului.
    în cazul serviciilor de finanĂžare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeazĂŁ:
    a) dacĂŁ împrumutul dat este în interesul desfĂŁÂşurĂŁrii activitĂŁĂžii beneficiarului Âşi a fost utilizatĂŁ în acest scop;
    b) dacĂŁ a existat o schemĂŁ de distribuĂžie a profitului.
    încadrarea împrumutului în schema de distribuĂžie a profitului va fi presupusĂŁ dacĂŁ la data acordĂŁrii împrumutului nu se aÂşteaptĂŁ în mod cert o rambursare a împrumutului sau dacĂŁ contractul conĂžine clauze defavorabile pentru plĂŁtitor.
    Atunci când se examineazĂŁ dobânda, trebuie luate în considerare: suma Âşi durata împrumutului, natura Âşi scopul împrumutului, garanĂžia implicatĂŁ, valuta implicatĂŁ, riscurile de schimb Âşi costurile mĂŁsurilor de asigurare a ratei de schimb, precum Âşi alte circumstanĂže de acordare a împrumutului.
    Raportarea condiĂžiilor de împrumut are în vedere ratele dobânzii aplicate în împrejurĂŁri comparabile Âşi în aceeaÂşi zonĂŁ valutarĂŁ de o persoanĂŁ independentĂŁ. De asemenea, trebuie sĂŁ se ĂžinĂŁ seama de mĂŁsurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a împĂŁrĂži riscul de schimb (de exemplu: clauze care menĂžin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru platĂŁ la termen pe cheltuiala împrumutĂŁtorului).
    39. în cazul dobânzilor aferente furnizorilor de bunuri Âşi de servicii este necesar sĂŁ se examineze dacĂŁ costul dobânzii reprezintĂŁ o practicĂŁ comercialĂŁ obiÂşnuitĂŁ sau dacĂŁ pĂŁrĂžile care fac tranzacĂžia cer dobândĂŁ acolo unde, în tranzacĂžii comparabile, bunurile Âşi serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analizĂŁ se au în vedere Âşi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.
    40. Atunci când se stabileÂşte preĂžul de piaÞã al drepturilor de proprietate intelectualĂŁ în cadrul tranzacĂžiilor între persoane afiliate, autoritĂŁĂžile fiscale examineazĂŁ în primul rând dacĂŁ persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacĂžie în condiĂžiile stabilite de persoane afiliate.
    în cazul transferului de drepturi de proprietate intelectualĂŁ, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licenĂželor, know-how Âşi altele de aceeaÂşi naturĂŁ, costurile folosirii proprietĂŁĂžii nu sunt deduse separat dacĂŁ drepturile sunt transferate în legĂŁturĂŁ cu furnizarea de bunuri sau de servicii Âşi dacĂŁ sunt incluse în preĂžul acestora.
    41. în cazul serviciilor de administrare Âşi conducere din interiorul grupului se au în vedere urmĂŁtoarele:
    a) între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanÞã sau funcĂžii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societĂŁĂžii-mamĂŁ, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerutĂŁ o remuneraĂžie pentru aceste activitĂŁĂži, în mĂŁsura în care baza lor legalĂŁ este relaĂžia juridicĂŁ care guverneazĂŁ forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legĂŁturile dintre entitĂŁĂži. Cheltuielile de aceastĂŁ naturĂŁ pot fi deduse numai dacĂŁ astfel de entitĂŁĂži furnizeazĂŁ în plus servicii persoanelor afiliate sau dacĂŁ în preĂžul bunurilor Âşi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare Âşi serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea naturĂŁ de cĂŁtre o filialĂŁ care foloseÂşte aceste servicii luând în considerare relaĂžia juridicĂŁ dintre ele, numai pentru propriile condiĂžii, Ăžinând seama cĂŁ nu ar fi folosit aceste servicii dacĂŁ ar fi fost o persoanĂŁ independentĂŁ;
    b) serviciile trebuie sĂŁ fie prestate în fapt. Simpla existenÞã a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientĂŁ, deoarece, ca regulĂŁ generalĂŁ, persoanele independente plĂŁtesc doar serviciile care au fost prestate în fapt.
    Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritĂŁĂžile fiscale vor lua în considerare Âşi liniile directoare privind preĂžurile de transfer, emise de OrganizaĂžia pentru Cooperare Âşi Dezvoltare EconomicĂŁ.

    Codul fiscal:

    TITLUL II
    Impozitul pe profit

    CAP. 1
    DispoziĂžii generale

    Contribuabili
    ART. 13
    Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmĂŁtoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
    a) persoanele juridice române;

    Norme metodologice:
    1. Fac parte din aceastĂŁ categorie companiile naĂžionale, societĂŁĂžile naĂžionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societĂŁĂžile comerciale, indiferent de forma juridicĂŁ de organizare Âşi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strĂŁin sau cu capital integral strĂŁin, societĂŁĂžile agricole Âşi alte forme de asociere agricolĂŁ cu personalitate juridicĂŁ, organizaĂžiile cooperatiste, instituĂžiile financiare Âşi instituĂžiile de credit, fundaĂžiile, asociaĂžiile, organizaĂžiile, precum Âşi orice altĂŁ entitate care are statutul legal de persoanĂŁ juridicĂŁ constituitĂŁ potrivit legislaĂžiei române.
    2. în cazul persoanelor juridice române care deĂžin participaĂžii în capitalul altor societĂŁĂži comerciale Âşi care întocmesc situaĂžii financiare consolidate, calculul Âşi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecĂŁrei persoane juridice din grup.

    Codul fiscal:
    b) persoanele juridice strĂŁine care desfĂŁÂşoarĂŁ activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

    Norme metodologice:
    3. Persoanele juridice strĂŁine, cum sunt: companiile, fundaĂžiile, asociaĂžiile, organizaĂžiile Âşi orice entitĂŁĂži similare, înfiinĂžate Âşi organizate în conformitate cu legislaĂžia unei alte Þãri, devin subiect al impunerii atunci când îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea, integral sau parĂžial, prin intermediul unui sediu permanent în România, aÂşa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activitĂŁĂžii sediului.

    Codul fiscal:
    Scutiri
    ART. 15
    (1) Sunt scutiĂži de la plata impozitului pe profit urmĂŁtorii contribuabili: [...]
    d) fundaĂžiile române constituite ca urmare a unui legat;

    Norme metodologice:
    4. FundaĂžia constituitĂŁ ca urmare a unui legat, în conformitate cu OrdonanĂža Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaĂžii Âşi fundaĂžii, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, este subiectul de drept înfiinĂžat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauzĂŁ de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent Âşi irevocabil realizĂŁrii unui scop de interes general sau, dupĂŁ caz, comunitar.

    Codul fiscal:
    e) cultele religioase, pentru veniturile obĂžinute din activitĂŁĂži economice care sunt utilizate pentru susĂžinerea activitĂŁĂžilor cu scop caritabil;

    Norme metodologice:
    5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzĂŁtor veniturilor obĂžinute din activitĂŁĂži economice, altele decât cele menĂžionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, în situaĂžia în care sumele respective sunt utilizate, în anul curent sau în anii urmĂŁtori, pentru susĂžinerea activitĂŁĂžilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate în dificultĂŁĂži materiale, a oamenilor fĂŁrĂŁ adĂŁpost, a centrelor de îngrijire a copiilor Âşi bĂŁtrânilor etc. Justificarea utilizĂŁrii veniturilor pentru susĂžinerea activitĂŁĂžilor cu scop caritabil se realizeazĂŁ în baza documentelor care atestĂŁ efectuarea cheltuielilor respective.

    Codul fiscal:
    f) cultele religioase, pentru veniturile obĂžinute din producerea Âşi valorificarea obiectelor Âşi produselor necesare activitĂŁĂžii de cult, potrivit legii, Âşi pentru veniturile obĂžinute din chirii, cu condiĂžia ca sumele respective sĂŁ fie utilizate, în anul curent sau în anii urmĂŁtori, pentru întreĂžinerea Âşi funcĂžionarea unitĂŁĂžilor de cult, pentru lucrĂŁrile de construcĂžie, de reparaĂžie Âşi de consolidare a lĂŁcaÂşurilor de cult Âşi a clĂŁdirilor ecleziastice, pentru învãÞãmânt Âşi pentru acĂžiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despĂŁgubiri sub formĂŁ bĂŁneascĂŁ, obĂžinute ca urmare a mĂŁsurilor reparatorii prevĂŁzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
    g) instituĂžiile de învãÞãmânt particular acreditate, precum Âşi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmĂŁtori, potrivit Legii învãÞãmântului nr. 84/1995, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare Âşi OrdonanĂžei de urgenÞã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mĂŁsuri pentru îmbunĂŁtĂŁĂžirea finanÞãrii învãÞãmântului superior, cu modificĂŁrile ulterioare;

    Norme metodologice:
    6. Veniturile obĂžinute din activitĂŁĂži economice de cĂŁtre contribuabilii prevĂŁzuĂži la art. 15 alin. (1) lit. e), f), g) Âşi h) din Codul fiscal Âşi care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menĂžionate la literele respective se supun impozitĂŁrii cu cota prevĂŁzutĂŁ la art. 17 alin. (1) din Codul fiscal. în vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obĂžinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizĂŁrii acestor venituri.

    Codul fiscal:
    (2) OrganizaĂžiile nonprofit, organizaĂžiile sindicale Âşi organizaĂžiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmĂŁtoarele tipuri de venituri: [...]
    k) veniturile obĂžinute din reclamĂŁ Âşi publicitate, realizate de organizaĂžiile nonprofit de utilitate publicĂŁ, potrivit legilor de organizare Âşi funcĂžionare, din domeniul culturii, cercetĂŁrii ÂştiinĂžifice, învãÞãmântului, sportului, sĂŁnĂŁtĂŁĂžii, precum Âşi de camerele de comerĂž Âşi industrie, organizaĂžiile sindicale Âşi organizaĂžiile patronale.

    Norme metodologice:
    7. Sunt venituri neimpozabile din reclamĂŁ Âşi publicitate veniturile obĂžinute din închirieri de spaĂžii publicitare pe: clĂŁdiri, terenuri, tricouri, cĂŁrĂži, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obĂžinute din prestĂŁri de servicii de intermediere în reclamĂŁ Âşi publicitate.

    Codul fiscal:
    (3) OrganizaĂžiile nonprofit, organizaĂžiile sindicale Âşi organizaĂžiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit Âşi pentru veniturile din activitĂŁĂži economice realizate pânĂŁ la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevĂŁzute la alin. (2). OrganizaĂžiile prevĂŁzute în prezentul alineat datoreazĂŁ impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevĂŁzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevĂŁzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupĂŁ caz.

    Norme metodologice:
    8. OrganizaĂžiile nonprofit care obĂžin venituri, altele decât cele menĂžionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, Âşi depĂŁÂşesc limita prevĂŁzutĂŁ la alin. (3) plĂŁtesc impozit pentru profitul corespunzĂŁtor acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. în acest sens se vor avea în vedere urmĂŁtoarele:
    a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevĂŁzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
    b) determinarea veniturilor neimpozabile prevĂŁzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmĂŁtorilor paÂşi:
    - calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca NaĂžionalĂŁ a României pentru anul fiscal respectiv;
    - calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevĂŁzute la lit. a);
    - stabilirea veniturilor neimpozabile prevĂŁzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai micĂŁ dintre sumele stabilite conform precizĂŁrilor anterioare;
    c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) Âşi b);
    d) determinarea veniturilor impozabile prin scĂŁderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
    e) calculul profitului impozabil corespunzĂŁtor veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere urmĂŁtoarele:
    (i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizĂŁrii veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesarĂŁ utilizarea de cĂŁtre contribuabil a unor chei corespunzĂŁtoare de repartizare a cheltuielilor comune;
    (ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luându-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
    (iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenÞã între veniturile impozabile de la lit. d) Âşi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
    f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevĂŁzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupĂŁ caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).
    8^1. Veniturile realizate de organizaĂžiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.
    8^2. Prevederile alin. (2) Âşi alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, sunt aplicabile Âşi persoanelor juridice care sunt constituite Âşi funcĂžioneazĂŁ potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole Âşi celor forestiere, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare.

    Codul fiscal:
    Anul fiscal
    ART. 16
    (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
    (2) Când un contribuabil se înfiinĂžeazĂŁ sau înceteazĂŁ sĂŁ mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilĂŁ este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

    Norme metodologice:
    9. în cazul înfiinÞãrii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilĂŁ începe:
    a) de la data înregistrĂŁrii acestuia la registrul comerĂžului, dacĂŁ are aceastĂŁ obligaĂžie;
    b) de la data înregistrĂŁrii în registrul Ăžinut de instanĂžele judecĂŁtoreÂşti competente, dacĂŁ are aceastĂŁ obligaĂžie;
    c) de la data încheierii sau, dupĂŁ caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naÂştere unei noi persoane juridice.
    10. Perioada impozabilĂŁ se încheie, în cazul divizĂŁrilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenĂžei persoanelor juridice supuse acestor operaĂžiuni, la urmĂŁtoarele date:
    a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societĂŁĂži noi, la data înregistrĂŁrii în registrul comerĂžului a noii societĂŁĂži sau a ultimei dintre ele;
    b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerĂžului a menĂžiunii privind majorarea capitalului social al societĂŁĂžii absorbante.
    în cazul lichidĂŁrii unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilĂŁ înceteazĂŁ o datĂŁ cu data radierii din registrul unde a fost înregistratĂŁ înfiinĂžarea acestuia.

    Codul fiscal:
    Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri Âşi pariuri sportive
    ART. 18
    Contribuabilii care desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive Âşi la care impozitul pe profit datorat pentru activitĂŁĂžile prevĂŁzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaĂži la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

    Norme metodologice:
    11. IntrĂŁ sub incidenĂža prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, încadraĂži potrivit dispoziĂžiilor legale în vigoare; aceÂştia trebuie sĂŁ organizeze Âşi sĂŁ conducĂŁ evidenĂža contabilĂŁ pentru a se cunoaÂşte veniturile Âşi cheltuielile corespunzĂŁtoare acestor activitĂŁĂži. La determinarea profitului aferent acestor activitĂŁĂži se iau în calcul Âşi cheltuielile de conducere Âşi administrare Âşi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporĂžional cu veniturile obĂžinute din aceste activitĂŁĂži. în cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decât 5% din veniturile obĂžinute din aceste activitĂŁĂži, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adaugĂŁ la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitĂŁĂži, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitĂŁĂžilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementĂŁrile contabile.

    Codul fiscal:

    CAP. 2
    Calculul profitului impozabil

    Reguli generale
    ART. 19
    (1) Profitul impozabil se calculeazĂŁ ca diferenÞã între veniturile realizate din orice sursĂŁ Âşi cheltuielile efectuate în scopul realizĂŁrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile Âşi la care se adaugĂŁ cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul Âşi alte elemente similare veniturilor Âşi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

    Norme metodologice:
    12. Veniturile Âşi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementĂŁrilor contabile date în baza Legii contabilitĂŁĂžii nr. 82/1991, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, precum Âşi orice alte elemente similare veniturilor Âşi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile Âşi se adaugĂŁ cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
    Exemple de elemente similare veniturilor:
    - diferenĂžele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluĂŁrii creanĂželor Âşi datoriilor în valutĂŁ, înregistrate în evidenĂža contabilĂŁ în rezultatul reportat, ca urmare a retratĂŁrii sau transpunerii;
    - rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situaĂžia în care au fost deductibile din profitul impozabil.
    Exemple de elemente similare cheltuielilor:
    - diferenĂžele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluĂŁrii creanĂželor Âşi datoriilor în valutĂŁ, înregistrate în evidenĂža contabilĂŁ în rezultatul reportat, ca urmare a retratĂŁrii sau transpunerii;
    - cheltuiala cu valoarea neamortizatĂŁ a cheltuielilor de cercetare Âşi dezvoltare Âşi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistratĂŁ în rezultatul reportat. în acest caz, cheltuiala este deductibilĂŁ fiscal pe perioada rĂŁmasĂŁ de amortizat a acestor imobilizĂŁri, respectiv durata iniĂžialĂŁ stabilitĂŁ conform legii, mai puĂžin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. în mod similar se va proceda Âşi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor Âşi amenajĂŁrilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratĂŁrii situaĂžiilor financiare anuale.
    Veniturile Âşi cheltuielile generate de executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementĂŁrilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil.
    13. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteazĂŁ prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale cĂŁreia îi aparĂžin. în cazul în care contribuabilul constatĂŁ cĂŁ dupĂŁ depunerea declaraĂžiei anuale un element de venit sau de cheltuialĂŁ a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat sĂŁ depunĂŁ declaraĂžia rectificativĂŁ pentru anul fiscal respectiv. DacĂŁ în urma efectuĂŁrii acestei corecĂžii rezultĂŁ o sumĂŁ suplimentarĂŁ de platĂŁ a impozitului pe profit, atunci pentru aceastĂŁ sumĂŁ se datoreazĂŁ dobânzi Âşi penalitĂŁĂži de întârziere conform legislaĂžiei în vigoare.
    14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevĂŁzute de legislaĂžia în vigoare se aplicĂŁ trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupĂŁ caz, astfel încât la finele anului acestea sĂŁ se încadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligaĂžia de a plĂŁti impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevĂŁzute de legislaĂžia în vigoare se aplicĂŁ anual.
    15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaĂži sĂŁ întocmeascĂŁ un registru de evidenÞã fiscalĂŁ, într-un singur exemplar, compus din cel puĂžin 100 de file, Ăžinut în formĂŁ scrisĂŁ sau electronicĂŁ. Completarea se face în ordine cronologicĂŁ, iar informaĂžiile înregistrate trebuie sĂŁ corespundĂŁ cu operaĂžiunile fiscale Âşi cu datele prezentate în declaraĂžiile de impunere. Registrul de evidenÞã fiscalĂŁ se completeazĂŁ în toate situaĂžiile în care informaĂžiile cuprinse în declaraĂžia fiscalĂŁ sunt obĂžinute în urma unor prelucrĂŁri ale datelor furnizate din înregistrĂŁrile contabile. Modul de completare a registrului de evidenÞã fiscalĂŁ este la latitudinea fiecĂŁrui contribuabil, în funcĂžie de specificul activitĂŁĂžii Âşi de necesitĂŁĂžile proprii ale acestuia. Acestea se referĂŁ la: calculul dobânzilor Âşi al diferenĂželor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscalĂŁ, reduceri Âşi scutiri de impozit pe profit, evidenĂža fiscalĂŁ a vânzĂŁrilor cu plata în rate, valoarea fiscalĂŁ în cazul efectuĂŁrii operaĂžiunilor prevĂŁzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaĂžiuni.

    Codul fiscal:
    (3) Contribuabilii care au optat pânĂŁ la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe mĂŁsurĂŁ ce ratele devin scadente, beneficiazĂŁ în continuare de aceastĂŁ facilitate pe durata derulĂŁrii contractelor respective; cheltuielile corespunzĂŁtoare sunt deductibile la aceleaÂşi termene scadente, proporĂžional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totalĂŁ a contractului.

    Norme metodologice:
    16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrĂŁrii bunurilor, executĂŁrii lucrĂŁrilor sau prestĂŁrii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata în rate pânĂŁ la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile Âşi cheltuielile aferente bunurilor mobile Âşi imobile produse, lucrĂŁrilor executate Âşi serviciilor prestate, valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe mĂŁsurĂŁ ce ratele devin scadente, pe durata derulĂŁrii contractelor respective.

    Codul fiscal:
    (4) în cazul contribuabililor care desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži de servicii internaĂžionale, în baza convenĂžiilor la care România este parte, veniturile Âşi cheltuielile efectuate în scopul realizĂŁrii acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementĂŁrile din aceste convenĂžii.

    Norme metodologice:
    17. IntrĂŁ sub incidenĂža acestui alineat contribuabilii care desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži de servicii internaĂžionale care aplicĂŁ regulile de evidenÞã Âşi decontare a veniturilor Âşi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenĂžiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile poÂştale, telecomunicaĂžiile, transporturile internaĂžionale).

    Codul fiscal:
    Venituri neimpozabile
    ART. 20
    UrmĂŁtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
    a) dividendele primite de la o persoanĂŁ juridicĂŁ românĂŁ;
    b) diferenĂžele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporĂŁrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deĂžin titluri de participare, precum Âşi diferenĂžele de valoare a investiĂžiilor financiare pe termen lung reprezentând acĂžiuni deĂžinute la societĂŁĂži afiliate, titluri de participare Âşi investiĂžii deĂžinute ca imobilizĂŁri, înregistrate astfel, potrivit reglementĂŁrilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionĂŁrii, a retragerii, lichidĂŁrii investiĂžiilor financiare, precum Âşi la data retragerii capitalului social la persoana juridicĂŁ la care se deĂžin titlurile de participare; [...]

    Norme metodologice:
    18. în sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, dividendele de încasat/încasate de un contribuabil de la o persoanĂŁ juridicĂŁ românĂŁ, reprezintĂŁ venituri neimpozabile la data înregistrĂŁrii acestora în evidenĂža contribuabilului, potrivit reglementĂŁrilor contabile.
    19. în aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, investiĂžiile financiare pe termen lung reprezintĂŁ activele înregistrate astfel potrivit reglementĂŁrilor contabile, constând în: acĂžiuni deĂžinute la societĂŁĂži afiliate, titluri de participare Âşi investiĂžii deĂžinute ca imobilizĂŁri.
    La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionĂŁrii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social deĂžinut la o persoanĂŁ juridicĂŁ, precum Âşi la data lichidĂŁrii investiĂžiilor financiare, valoarea fiscalĂŁ utilizatĂŁ pentru calculul câÂştigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investiĂžiile financiare, au avut-o înainte de înregistrarea diferenĂželor favorabile respective.

    Codul fiscal:
    d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum Âşi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

    Norme metodologice:
    20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereazĂŁ cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuĂŁrii lor, cum sunt: rambursĂŁrile de impozit pe profit plĂŁtit în perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi Âşi/sau penalitĂŁĂži de întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor Âşi altele asemenea. Veniturile rezultate din înregistrarea în evidenĂža contabilĂŁ a creanĂželor privind impozitul pe profit amânat sunt venituri neimpozabile.

    Codul fiscal:
    e) veniturile neimpozabile, prevĂŁzute expres în acorduri Âşi memorandumuri aprobate prin acte normative.

    Norme metodologice:
    21. Contribuabilii pentru care prin acorduri Âşi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevĂŁzut faptul cĂŁ profitul aferent anumitor activitĂŁĂži nu este impozabil sunt obligaĂži sĂŁ organizeze Âşi sĂŁ conducĂŁ evidenĂža contabilĂŁ pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activitĂŁĂži se iau în calcul Âşi cheltuielile de conducere Âşi administrare Âşi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporĂžional cu veniturile obĂžinute din acele activitĂŁĂži, în situaĂžia în care evidenĂža contabilĂŁ nu asigurĂŁ informaĂžia necesarĂŁ identificĂŁrii acestora, dupĂŁ caz.

    Codul fiscal:
    Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
    ART. 20^1
    (1) DupĂŁ data aderĂŁrii României la Uniunea EuropeanĂŁ sunt, de asemenea, neimpozabile Âşi:
    (a) dividendele primite de o persoanĂŁ juridicĂŁ românĂŁ, societate-mamĂŁ, de la o filialĂŁ a sa situatĂŁ într-un stat membru, dacĂŁ persoana juridicĂŁ românĂŁ întruneÂşte cumulativ urmĂŁtoarele condiĂžii:
    1. plĂŁteÂşte impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fĂŁrĂŁ posibilitatea unei opĂžiuni sau exceptĂŁri;
    2. deĂžine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;
    3. La data înregistrĂŁrii venitului din dividende, deĂžine participaĂžia minimĂŁ menĂžionatĂŁ la pct. 2, pe o perioadĂŁ neîntreruptĂŁ de cel puĂžin 2 ani.
    Sunt, de asemenea, neimpozabile Âşi dividendele primite de persoana juridicĂŁ românĂŁ prin intermediul sediului sĂŁu permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridicĂŁ romanĂŁ îndeplineÂşte cumulativ condiĂžiile prevĂŁzute la pct. 1 - 3.
    (b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice strĂŁine din alte state membre, societĂŁĂži-mamĂŁ, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacĂŁ persoana juridicĂŁ strĂŁinĂŁ întruneÂşte, cumulativ, urmĂŁtoarele condiĂžii:
    1. are una din formele de organizare prevĂŁzute la alin. (4);
    2. în conformitate cu legislaĂžia fiscalĂŁ a statului membru, este consideratĂŁ a fi rezident al statului membru respectiv Âşi, în temeiul unei convenĂžii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terĂž, nu se considerĂŁ cĂŁ are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
    3. plĂŁteÂşte, în conformitate cu legislaĂžia fiscalĂŁ a unui stat membru, fĂŁrĂŁ posibilitatea unei opĂžiuni sau exceptĂŁri, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
    4. deĂžine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minimĂŁ de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;
    5. la data înregistrĂŁrii venitului din dividende de cĂŁtre sediul permanent din România, persoana juridicĂŁ strĂŁinĂŁ deĂžine participaĂžia minimĂŁ prevĂŁzutĂŁ la pct. 4, pe o perioadĂŁ neîntreruptĂŁ de cel puĂžin 2 ani. [...]

    Norme metodologice:
    21^1. în aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, condiĂžia legatĂŁ de perioada minimĂŁ de deĂžinere de 2 ani va fi înĂželeasĂŁ luându-se în considerare hotĂŁrârea CurĂžii Europene de JustiĂžie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 Âşi C-292/94. Astfel, în situaĂžia în care, la data înregistrĂŁrii dividendului de cĂŁtre societatea-mamĂŁ, persoanĂŁ juridicĂŁ românĂŁ, respectiv de cĂŁtre sediul permanent al unei societĂŁĂži-mamĂŁ, persoanĂŁ juridicĂŁ strĂŁinĂŁ dintr-un stat membru, condiĂžia referitoare la perioada minimĂŁ de deĂžinere de 2 ani nu este îndeplinitĂŁ, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiĂžia este îndeplinitĂŁ, contribuabilul urmeazĂŁ sĂŁ beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. în acest sens, contribuabilul trebuie sĂŁ depunĂŁ declaraĂžia rectificativĂŁ privind impozitul pe profit.
    21^2. Pentru îndeplinirea condiĂžiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, societĂŁĂžile-mamĂŁ, persoane juridice strĂŁine, trebuie sĂŁ plĂŁteascĂŁ, în conformitate cu legislaĂžia fiscalĂŁ a unui stat membru, fĂŁrĂŁ posibilitatea unei opĂžiuni sau exceptĂŁri, unul din urmĂŁtoarele impozite:
    - impot des societes/vennootschapsbelasting, în Belgia;
    - selskabsskat, în Danemarca;
    - Korperschaftsteuer, în Republica FederalĂŁ Germania;
    - phoros eisodematos uomikou prosopon kerdoskopikou kharaktera, în Grecia;
    - impuesto sobre sociedades, în Spania;
    - impot sur les societes, în FranĂža;
    - corporation tax, în Irlanda;
    - imposta sul reddito delle societa, în Italia;
    - impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;
    - vennootschapsbelasting, în Olanda;
    - Korperschaftsteuer, în Austria;
    - imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
    - y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;
    - statlig inkomstskatt, în Suedia;
    - corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii Âşi Irlandei de Nord;
    - D an z prijmu pravnickych osob, în Republica CehĂŁ;
    - T ulumaks, în Estonia;
    - phoros eisodematos, în Cipru;
    - uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;
    - P elno mokestis, în Lituania;
    - T arsasagi ado, în Ungaria;
    - T axxa fuq l-income, în Malta;
    - P odatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;
    - D avek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;
    - D an z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;
    - korporativen dank, în Bulgaria.
    21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române Âşi bulgare, societĂŁĂži-mamĂŁ, sunt:
    - societĂŁĂžile înfiinĂžate în baza legii române, cunoscute ca "societĂŁĂži pe acĂžiuni", "societĂŁĂži în comanditĂŁ pe acĂžiuni", "societĂŁĂži cu rĂŁspundere limitatĂŁ";
    - societĂŁĂžile înfiinĂžate în baza legii bulgare, cunoscute ca "sbiratelnoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo", "drujestvoto s ogranicena otgovornost", "akĂžionernoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo s akĂžii.

    Codul fiscal:
    Cheltuieli
    ART. 21
    (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizĂŁrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

    Norme metodologice:
    22. Cheltuielile efectuate în scopul realizĂŁrii de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea Âşi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrĂŁrilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
    23. în sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizĂŁrii de venituri impozabile Âşi urmĂŁtoarele:
    a) cheltuielile efectuate cu editarea publicaĂžiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative Âşi în limita cotelor prevĂŁzute în contractele de distribuĂžie, cu condiĂžia reflectĂŁrii în contabilitate a veniturilor Âşi cheltuielilor potrivit reglementĂŁrilor contabile;
    b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ ca urmare a aplicĂŁrii proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ" din Codul fiscal, precum Âşi în alte situaĂžii când taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ este înregistratĂŁ pe cheltuieli, în situaĂžia în care taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ este aferentĂŁ unor bunuri sau servicii achiziĂžionate în scopul realizĂŁrii de venituri impozabile;
    c) cheltuielile reprezentând valoarea creanĂželor comerciale înstrĂŁinate, potrivit legii.
    d) penalitĂŁĂžile de întârziere Âşi daunele-interese, stabilite, potrivit legii, în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe mĂŁsura înregistrĂŁrii lor.
    24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile înregistrate de contribuabil reprezentând diferenĂže de valoare aferente acĂžiunilor proprii dobândite Âşi anulate ulterior dobândirii în situaĂžiile prevĂŁzute de Legea nr. 31/1990 privind societĂŁĂžile comerciale, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare.

    Codul fiscal:
    (2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizĂŁrii de venituri Âşi: [...]
    b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecĂžia muncii Âşi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncĂŁ Âşi a bolilor profesionale;

    Norme metodologice:
    25. IntrĂŁ sub incidenĂža acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condiĂžiile în care specificul activitĂŁĂžii desfĂŁÂşurate se încadreazĂŁ în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecĂžie a muncii, stabilite conform legislaĂžiei în materie.

    Codul fiscal:
    c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncĂŁ, boli profesionale sau riscuri profesionale;

    Norme metodologice:
    26. IntrĂŁ sub incidenĂža prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentând contribuĂžiile pentru asigurarea de accidente de muncĂŁ Âşi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncĂŁ Âşi boli profesionale, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaĂžiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

    Codul fiscal:
    e) cheltuielile de transport Âşi cazare în ĂžarĂŁ Âşi în strĂŁinĂŁtate efectuate de cĂŁtre salariaĂži Âşi administratori, în cazul în care contribuabilul realizeazĂŁ profit în exerciĂžiul curent Âşi/sau din anii precedenĂži;

    Norme metodologice:
    27. Calitatea de administrator rezultĂŁ din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.
    28. *** Abrogat

    Codul fiscal:
    f) contribuĂžia la rezerva mutualĂŁ de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

    Norme metodologice:
    29. IntrĂŁ sub incidenĂža prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizaĂžiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglementĂŁrile legale.

    Codul fiscal:
    g) taxele de înscriere, cotizaĂžiile Âşi contribuĂžiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum Âşi contribuĂžiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncĂŁ;

    Norme metodologice:
    30. IntrĂŁ sub incidenĂža prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de înscriere, cotizaĂžiile Âşi contribuĂžiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar Âşi altele asemenea. ContribuĂžiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncĂŁ sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.

    31. *** Abrogat
    32. *** Abrogat

    Codul fiscal:
    n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenÞã a creanĂželor neîncasate, în urmĂŁtoarele cazuri:
    1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisĂŁ pe baza hotĂŁrârii judecĂŁtoreÂşti;
    2. debitorul a decedat Âşi creanĂža nu poate fi recuperatĂŁ de la moÂştenitori;
    3. debitorul este dizolvat, în cazul societĂŁĂžii cu rĂŁspundere limitatĂŁ cu asociat unic, sau lichidat, fĂŁrĂŁ succesor;
    4. debitorul înregistreazĂŁ dificultĂŁĂži financiare majore care îi afecteazĂŁ întreg patrimoniul.

    Norme metodologice:
    32^1. DificultĂŁĂžile financiare majore care afecteazĂŁ întregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezultĂŁ din situaĂžii excepĂžionale determinate de calamitĂŁĂži naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe Âşi în caz de rĂŁzboi.

    Codul fiscal:
    (3) UrmĂŁtoarele cheltuieli au deductibilitate limitatĂŁ:
    a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicatĂŁ asupra diferenĂžei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile Âşi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol Âşi cheltuielile cu impozitul pe profit;

    Norme metodologice:
    33. Baza de calcul la care se aplicĂŁ cota de 2% o reprezintĂŁ diferenĂža dintre totalul veniturilor Âşi cheltuielile înregistrate conform reglementĂŁrilor contabile, la care se efectueazĂŁ ajustĂŁrile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent Âşi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

    34. *** Abrogat

    Codul fiscal:
    d) perisabilitĂŁĂžile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraĂžiei centrale, împreunĂŁ cu instituĂžiile de specialitate, cu avizul Ministerului FinanĂželor Publice;

    Norme metodologice:
    35. Nu sunt considerate perisabilitĂŁĂži pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesarĂŁ pentru fabricarea unui produs sau obĂžinerea unui serviciu.

    Codul fiscal:
    [...]
    j) cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;
    k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntarĂŁ de sĂŁnĂŁtate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;

    Norme metodologice:
    35^1. IntrĂŁ sub incidenĂža prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca NaĂžionalĂŁ a României la data înregistrĂŁrii cheltuielilor.
    35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntarĂŁ de sĂŁnĂŁtate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma în domeniul sĂŁnĂŁtĂŁĂžii nr. 95/2006, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca NaĂžionalĂŁ a României la data înregistrĂŁrii cheltuielilor.

    Codul fiscal:
    l) cheltuielile pentru funcĂžionarea, întreĂžinerea Âşi repararea locuinĂželor de serviciu situate în localitatea unde se aflĂŁ sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzĂŁtoare suprafeĂželor construite prevĂŁzute de legea locuinĂžei, care se majoreazĂŁ din punct de vedere fiscal cu 10% . DiferenĂža nedeductibilĂŁ trebuie recuperatĂŁ de la beneficiari, respectiv chiriaÂşi/locatari;

    Norme metodologice:
    36. în cazul locuinĂžei de serviciu date în folosinĂža unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru funcĂžionarea, întreĂžinerea Âşi repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzĂŁtoare raportului dintre suprafaĂža construitĂŁ prevĂŁzutĂŁ de Legea locuinĂžei nr. 114/1996, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile ulterioare, majoratĂŁ cu 10%, Âşi totalul suprafeĂžei construite a locuinĂžei de serviciu respective.

    Codul fiscal:
    m) cheltuielile de funcĂžionare, întreĂžinere Âşi reparaĂžii aferente unui sediu aflat în locuinĂža proprietate personalĂŁ a unei persoane fizice, folositĂŁ Âşi în scop personal, deductibile în limita corespunzĂŁtoare suprafeĂželor puse la dispoziĂžia societĂŁĂžii în baza contractelor încheiate între pĂŁrĂži, în acest scop;

    Norme metodologice:
    37. în cazul în care sediul unui contribuabil se aflĂŁ în locuinĂža proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcĂžionare, întreĂžinere Âşi reparaĂžii aferente sediului sunt deductibile în limita determinatĂŁ pe baza raportului dintre suprafaĂža pusĂŁ la dispoziĂžie contribuabilului, menĂžionatĂŁ în contractul încheiat între pĂŁrĂži, Âşi suprafaĂža totalĂŁ a locuinĂžei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcĂžionare, întreĂžinere Âşi reparaĂžii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilitĂŁĂži Âşi alte documente.

    Codul fiscal:
    (4) UrmĂŁtoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
    a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenĂže din anii precedenĂži sau din anul curent, precum Âşi impozitele pe profit sau pe venit plĂŁtite în strĂŁinĂŁtate. Sunt nedeductibile Âşi cheltuielile cu impozitele nereĂžinute la sursĂŁ în numele persoanelor fizice Âşi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

    Norme metodologice:
    38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenĂže din anii precedenĂži sau din anul curent, precum Âşi impozitele plĂŁtite în strĂŁinĂŁtate. Sunt nedeductibile Âşi impozitele cu reĂžinere la sursĂŁ plĂŁtite în numele persoanelor fizice Âşi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.

    Codul fiscal:
    b) dobânzile/majorĂŁrile de întârziere, amenzile, confiscĂŁrile Âşi penalitĂŁĂžile de întârziere datorate cĂŁtre autoritĂŁĂžile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitĂŁĂžile sau majorĂŁrile datorate cĂŁtre autoritĂŁĂži strĂŁine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente Âşi/sau autoritĂŁĂži strĂŁine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepĂžia majorĂŁrilor al cĂŁror regim este reglementat prin convenĂžiile de evitare a dublei impuneri.

    Norme metodologice:
    39. Prin autoritĂŁĂži române se înĂželege totalitatea organelor administraĂžiei publice centrale Âşi locale care urmĂŁresc Âşi încaseazĂŁ amenzi, majorĂŁri Âşi penalitĂŁĂži de întârziere, executĂŁ confiscĂŁri, potrivit prevederilor legale.
    40. MajorĂŁrile Âşi penalitĂŁĂžile datorate în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile.
    Ca excepĂžie de la regula alineatului precedent, majorĂŁrile datorate în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit convenĂžiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobânzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condiĂžiile prevĂŁzute de titlul II din Codul fiscal.

    Codul fiscal:
    [...]
    c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsĂŁ din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum Âşi taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ aferentĂŁ, dacĂŁ aceasta este datoratĂŁ potrivit prevederilor titlului VI. Nu intrĂŁ sub incidenĂža acestor prevederi stocurile Âşi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitĂŁĂži naturale sau a altor cauze de forÞã majorĂŁ, în condiĂžiile stabilite prin norme; [...]

    Norme metodologice:
    41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsĂŁ din gestiune sau degradate Âşi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ aferentĂŁ, dupĂŁ caz, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intrĂŁ sub incidenĂža prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare.
    42. în sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, cheltuielile privind stocurile Âşi mijloacele fixe amortizabile distruse în întregime ca urmare a unor calamitĂŁĂži naturale sau a altor cauze de forÞã majorĂŁ, sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în mĂŁsura în care stocurile/mijloacele fixe distruse se gĂŁsesc situate în zone pentru care s-a instituit, potrivit prevederilor legale în vigoare, stare de urgenÞã, contribuabilii fiind obligaĂži în aceastĂŁ situaĂžie sĂŁ respecte Âşi sĂŁ aplice prevederi legale speciale pentru fiecare domeniu, precum Âşi mĂŁsuri dispuse de autoritĂŁĂžile competente. TotodatĂŁ, sunt considerate deductibile Âşi cheltuielile privind stocurile Âşi mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe Âşi în caz de rĂŁzboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe Âşi în caz de rĂŁzboi sunt cele prevĂŁzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare.

    Codul fiscal:
    e) cheltuielile fĂŁcute în favoarea acĂžionarilor sau asociaĂžilor, altele decât cele generate de plĂŁĂži pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preĂžul de piaÞã pentru aceste bunuri sau servicii;

    Norme metodologice:
    43. Sunt considerate cheltuieli fĂŁcute în favoarea participanĂžilor urmĂŁtoarele:
    a) cheltuielile cu amortizarea, întreĂžinerea Âşi repararea mijloacelor de transport utilizate de cĂŁtre participanĂži, în favoarea acestora;
    b) bunurile, mĂŁrfurile Âşi serviciile acordate participanĂžilor, precum Âşi lucrĂŁrile executate în favoarea acestora;
    c) cheltuielile cu chiria Âşi întreĂžinerea spaĂžiilor puse la dispoziĂžie acestora;
    d) alte cheltuieli în favoarea acestora.

    Codul fiscal:
    f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bazĂŁ un document justificativ, potrivit legii, prin care sĂŁ se facĂŁ dovada efectuĂŁrii operaĂžiunii sau intrĂŁrii în gestiune, dupĂŁ caz, potrivit normelor;

    Norme metodologice:
    44. înregistrĂŁrile în evidenĂža contabilĂŁ se fac cronologic Âşi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajeazĂŁ rĂŁspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementĂŁrilor contabile în vigoare.

    Codul fiscal:
    h) cheltuielile determinate de diferenĂžele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deĂžin participaĂžii, precum Âşi de diferenĂžele nefavorabile de valoare aferente obligaĂžiunilor emise pe termen lung, cu excepĂžia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

    Norme metodologice:
    45. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercialĂŁ la care se deĂžin titlurile de participare sau ca urmare a modificĂŁrii cotaĂžiei pe piaĂža bursierĂŁ, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
    46. Nu intrĂŁ sub incidenĂža acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare tranzacĂžionate sau cesionate.
    47. în cazul vânzĂŁrii titlurilor de participare, profitul impozabil se determinĂŁ ca diferenÞã între valoarea obĂžinutĂŁ în urma vânzĂŁrii Âşi valoarea nominalĂŁ în cazul primei vânzĂŁri sau costul de achiziĂžie ori valoarea fiscalĂŁ definitĂŁ potrivit art. 27 din Codul fiscal, dupĂŁ caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenÞã a stocurilor.

    Codul fiscal:
    m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanÞã, asistenÞã sau alte prestĂŁri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestĂŁrii acestora în scopul desfĂŁÂşurĂŁrii activitĂŁĂžii proprii Âşi pentru care nu sunt încheiate contracte;

    Norme metodologice:
    48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanÞã, asistenÞã sau alte prestĂŁri de servicii trebuie sĂŁ se îndeplineascĂŁ cumulativ urmĂŁtoarele condiĂžii:
    - serviciile trebuie sĂŁ fie efectiv prestate, sĂŁ fie executate în baza unui contract care sĂŁ cuprindĂŁ date referitoare la prestatori, termene de execuĂžie, precizarea serviciilor prestate, precum Âşi tarifele percepute, respectiv valoarea totalĂŁ a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceastĂŁ naturĂŁ sĂŁ se facĂŁ pe întreaga duratĂŁ de desfĂŁÂşurare a contractului sau pe durata realizĂŁrii obiectului contractului; prestarea efectivĂŁ a serviciilor se justificĂŁ prin: situaĂžii de lucrĂŁri, procese-verbale de recepĂžie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaÞã sau orice alte materiale corespunzĂŁtoare;
    - contribuabilul trebuie sĂŁ dovedeascĂŁ necesitatea efectuĂŁrii cheltuielilor prin specificul activitĂŁĂžilor desfĂŁÂşurate.
    Nu intrĂŁ sub incidenĂža condiĂžiei privitoare la încheierea contractelor de prestĂŁri de servicii, prevĂŁzutĂŁ la art. 21 alin. (4) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate Âşi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreĂžinere Âşi reparare a activelor, serviciile poÂştale, serviciile de comunicaĂžii Âşi de multiplicare, parcare, transport Âşi altele asemenea.
    49. Pentru servicii de management, consultanÞã Âşi asistenÞã tehnicĂŁ prestate de nerezidenĂžii afiliaĂži contribuabilului, la analiza tranzacĂžiilor pentru determinarea deductibilitĂŁĂžii cheltuielilor trebuie sĂŁ se aibĂŁ în vedere Âşi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din ConvenĂžia-model cu privire la impozitele pe venit Âşi impozitele pe capital. Analiza trebuie sĂŁ aibĂŁ în vedere:
    (i) pĂŁrĂžile implicate;
    (ii) natura serviciilor prestate;
    (iii) elementele de recunoaÂştere a cheltuielilor Âşi veniturilor pe baza documentelor justificative care sĂŁ ateste prestarea acestor servicii.

    Codul fiscal:
    p) cheltuielile de sponsorizare Âşi/sau mecenat Âşi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueazĂŁ sponsorizĂŁri Âşi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificĂŁrile ulterioare, Âşi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, precum Âşi cei care acordĂŁ burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacĂŁ totalul acestor cheltuieli îndeplineÂşte cumulativ urmĂŁtoarele condiĂžii:
    1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
    2. nu depĂŁÂşeÂşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
    în limitele respective se încadreazĂŁ Âşi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcĂžiei de localuri, al dotĂŁrilor, achiziĂžiilor de tehnologie a informaĂžiei Âşi de documente specifice, finanÞãrii programelor de formare continuĂŁ a bibliotecilor, schimburilor de specialiÂşti, a burselor de specializare, a participĂŁrii la congrese internaĂžionale.

    Norme metodologice:
    49^1. Exemplu de calcul privind scĂŁderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea.
    Un contribuabil plĂŁtitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 februarie 2005.
    La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezintĂŁ urmĂŁtoarele date financiare:
    Venituri din vânzarea mĂŁrfurilor  =  1.000.000.000 lei
    Venituri din prestĂŁri de servicii =      2.000.000 lei
                                         _________________
        Total cifrĂŁ de afaceri           1.002.000.000 lei
    Cheltuieli privind mĂŁrfurile      =    750.000.000 lei
    Cheltuieli cu personalul          =     20.000.000 lei
    Alte cheltuieli de exploatare     =     90.000.000 lei
                                         _________________
        din care:
        15.000.000 lei sponsorizare
        Total cheltuieli 860.000.000 lei
    Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
    Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
    Impozitul pe profit înainte de scĂŁderea cheltuielii cu sponsorizarea:
    157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
    Avându-se în vedere condiĂžiile de deducere prevĂŁzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
    - 3 la mie din cifra de afaceri reprezintĂŁ 3.006.000 lei;
    - 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintĂŁ 5.024.000 lei.
    Suma de scĂŁzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
    Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
    25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.
    Contribuabilii care efectueazĂŁ sponsorizĂŁri Âşi/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, Âşi Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare Âşi/sau care acordĂŁ burse private, pe bazĂŁ de contract, în condiĂžiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificĂŁrile ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacĂŁ aceste cheltuieli însumate îndeplinesc cumulativ condiĂžiile prevĂŁzute de art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare.

    Codul fiscal:
    Provizioane Âşi rezerve
    ART. 22
    (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor Âşi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
    a) rezerva legalĂŁ este deductibilĂŁ în limita unei cote de 5% aplicatĂŁ asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile Âşi se adaugĂŁ cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pânĂŁ ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris Âşi vĂŁrsat sau din patrimoniu, dupĂŁ caz, potrivit legilor de organizare Âşi funcĂžionare. în cazul în care aceasta este utilizatĂŁ pentru acoperirea pierderilor sau este distribuitĂŁ sub orice formĂŁ, reconstituirea ulterioarĂŁ a rezervei nu mai este deductibilĂŁ la calculul profitului impozabil. Prin excepĂžie, rezerva constituitĂŁ de persoanele juridice care furnizeazĂŁ utilitĂŁĂži societĂŁĂžilor comerciale care se restructureazĂŁ, se reorganizeazĂŁ sau se privatizeazĂŁ poate fi folositĂŁ pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acĂžiuni obĂžinut în urma procedurii de conversie a creanĂželor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

    Norme metodologice:
    50. Cota de 5% reprezentând rezerva prevĂŁzutĂŁ la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplicĂŁ asupra diferenĂžei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile Âşi veniturile din impozitul pe profit amânat, Âşi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent Âşi amânat Âşi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculeazĂŁ cumulat de la începutul anului Âşi este deductibilĂŁ la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, dupĂŁ caz. în veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezervĂŁ sunt incluse veniturile prevĂŁzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepĂžia celor prevĂŁzute la lit. d) din acelaÂşi articol. Rezervele astfel constituite se completeazĂŁ sau se diminueazĂŁ în funcĂžie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueazĂŁ Âşi în funcĂžie de nivelul capitalului social subscris Âşi vĂŁrsat sau al patrimoniului.
    51. în cazul în care aceastĂŁ rezervĂŁ este utilizatĂŁ pentru acoperirea pierderilor sau este distribuitĂŁ sub orice formĂŁ, rezerva reconstituitĂŁ ulterior acestei utilizĂŁri în aceeaÂşi limitĂŁ nu mai este deductibilĂŁ la calculul profitului impozabil.

    Codul fiscal:
    b) provizioanele pentru garanĂžii de bunĂŁ execuĂžie acordate clienĂžilor;

    Norme metodologice:
    52. Provizioanele pentru garanĂžii de bunĂŁ execuĂžie acordate clienĂžilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrĂŁrile executate Âşi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordĂŁ garanĂžie în perioadele urmĂŁtoare, la nivelul cotelor prevĂŁzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevĂŁzut în tariful lucrĂŁrilor executate ori serviciilor prestate.
    Pentru lucrĂŁrile de construcĂžii care necesitĂŁ garanĂžii de bunĂŁ execuĂžie, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevĂŁzute în contracte, cu condiĂžia reflectĂŁrii integrale la venituri a valorii lucrĂŁrilor executate Âşi confirmate de beneficiar pe baza situaĂžiilor de lucrĂŁri.
    înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanĂžiile de bunĂŁ execuĂžie se face pe mĂŁsura efectuĂŁrii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanĂžie înscrise în contract.
    AceleaÂşi prevederi se aplicĂŁ Âşi în cazul provizioanelor pentru garanĂžii de bunĂŁ execuĂžie a contractelor externe, acordate în condiĂžiile legii producĂŁtorilor Âşi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, proporĂžional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiĂžia ca acestea sĂŁ se regĂŁseascĂŁ distinct în contractele încheiate sau în tariful lucrĂŁrilor executate Âşi în facturile emise.
    Prin export complex se înĂželege exportul de echipamente, instalaĂžii sau pĂŁrĂži de instalaĂžii, separat ori împreunĂŁ cu tehnologii, licenĂže, know-how, asistenÞã tehnicĂŁ, proiectare, construcĂžii-montaj, lucrĂŁri de punere în funcĂžiune Âşi recepĂžie, precum Âşi piesele de schimb Âşi materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.
    Sunt considerate exporturi complexe lucrĂŁrile geologice de proiectare-explorare, lucrĂŁrile de exploatare pentru zĂŁcĂŁminte minerale, construcĂžii de reĂžele electrice, executarea de foraje de sonde, construcĂžii de schele, de instalaĂžii Âşi conducte de transport, de depozitare Âşi de distribuire a produselor petroliere Âşi a gazelor naturale, precum Âşi realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, îmbunĂŁtĂŁĂžirilor funciare, amenajĂŁrilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatĂŁrilor forestiere Âşi altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.

    Codul fiscal:
    c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanĂželor asupra clienĂžilor, înregistrate de cĂŁtre contribuabili, altele decât cele prevĂŁzute la lit. d), f), g) Âşi i), care îndeplinesc cumulativ urmĂŁtoarele condiĂžii:
    1. sunt înregistrate dupĂŁ data de 1 ianuarie 2004;
    2. sunt neîncasate într-o perioadĂŁ ce depĂŁÂşeÂşte 270 de zile de la data scadenĂžei;
    3. nu sunt garantate de altĂŁ persoanĂŁ;
    4. sunt datorate de o persoanĂŁ care nu este persoanĂŁ afiliatĂŁ contribuabilului;
    5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

    Norme metodologice:
    53. CreanĂžele asupra clienĂžilor reprezintĂŁ sumele datorate de clienĂžii interni Âşi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mĂŁrfuri etc. vândute, lucrĂŁri executate Âşi servicii prestate, pe bazĂŁ de facturi, înregistrate dupĂŁ 1 ianuarie 2004 Âşi neîncasate într-o perioadĂŁ ce depĂŁÂşeÂşte 270 de zile de la data scadenĂžei.
    Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueazĂŁ prin trecerea acestora pe venituri în cazul încasĂŁrii creanĂžei, proporĂžional cu valoarea încasatĂŁ sau înregistrarea acesteia pe cheltuieli.
    în cazul creanĂželor în valutĂŁ, provizionul este deductibil la nivelul valorii influenĂžate cu diferenĂžele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluĂŁrii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creanĂžele asupra clienĂžilor este luatĂŁ în considerare la determinarea profitului impozabil în trimestrul în care sunt îndeplinite condiĂžiile prevĂŁzute la art. 22 din Codul fiscal Âşi nu poate depĂŁÂşi valoarea acestora, înregistratĂŁ în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Procentele prevĂŁzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creanĂželor înregistrate începând cu anii fiscali 2004, 2005 Âşi, respectiv, 2006, nu se recalculeazĂŁ.
    Cheltuielile reprezentând pierderile din creanĂžele incerte sau în litigiu neîncasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidenÞã a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperitĂŁ de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.

    Codul fiscal:
    e) rezervele constituite de societĂŁĂžile comerciale bancare sau alte instituĂžii de credit autorizate, precum Âşi de societĂŁĂžile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare Âşi funcĂžionare;

    Norme metodologice:
    54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, în cazul bĂŁncilor, precum Âşi în cazul sucursalelor din România ale bĂŁncilor, persoane juridice strĂŁine, se calculeazĂŁ lunar în cotele Âşi în limitele prevĂŁzute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare.

    Codul fiscal:
    g) rezervele legale Âşi provizioanele constituite de Banca NaĂžionalĂŁ a României, în conformitate cu legislaĂžia în vigoare;

    Norme metodologice:
    55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul BĂŁncii NaĂžionale a României, în cotele Âşi în limitele stabilite, conform legii.

    Codul fiscal:
    h) rezervele tehnice constituite de societĂŁĂžile de asigurare Âşi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare Âşi funcĂžionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueazĂŁ astfel încât nivelul acestora sĂŁ acopere partea de risc care rĂŁmâne în sarcina asigurĂŁtorului, dupĂŁ deducerea reasigurĂŁrii;

    Norme metodologice:
    56. în cazul societĂŁĂžilor din domeniul asigurĂŁrilor Âşi reasigurĂŁrilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societĂŁĂžile de asigurare Âşi supravegherea asigurĂŁrilor, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare. Conform dispoziĂžiilor acestei legi rezervele de prime Âşi de daune se constituie din cote-pĂŁrĂži corespunzĂŁtoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele.

    Codul fiscal:
    ART. 22
    (1) [...]
    1) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreĂžinere Âşi reparare a parcului de aeronave Âşi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreĂžinere ale aeronavelor, aprobate corespunzĂŁtor de cĂŁtre Autoritatea AeronauticĂŁ CivilĂŁ RomânĂŁ.

    Norme metodologice:
    56^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, companiile aeriene din România deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de întreĂžinere Âşi reparare a parcului de aeronave Âşi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreĂžinere ale aeronavelor aprobate corespunzĂŁtor de cĂŁtre Autoritatea AeronauticĂŁ CivilĂŁ RomânĂŁ, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronavĂŁ, numĂŁrului de ore de zbor aprobat Âşi al tarifului practicat de prestator, prevĂŁzut în contractul încheiat cu acesta.

    Codul fiscal:
    (2) Contribuabilii autorizaĂži sĂŁ desfĂŁÂşoare activitate în domeniul exploatĂŁrii zĂŁcĂŁmintelor naturale sunt obligaĂži sĂŁ înregistreze în evidenĂža contabilĂŁ Âşi sĂŁ deducĂŁ provizioane pentru refacerea terenurilor afectate Âşi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenĂžei dintre veniturile Âşi cheltuielile din exploatare, pe toatĂŁ durata de funcĂžionare a exploatĂŁrii zĂŁcĂŁmintelor naturale.

    Norme metodologice:
    57. Provizioanele prevĂŁzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale Âşi pentru titularii acordurilor petroliere.

    Codul fiscal:
    (5) Reducerea sau anularea oricĂŁrui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusĂŁ se include în veniturile impozabile, indiferent dacĂŁ reducerea sau anularea este datoratĂŁ modificĂŁrii destinaĂžiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei cĂŁtre participanĂži sub orice formĂŁ, lichidĂŁrii, divizĂŁrii, fuziunii contribuabilului sau oricĂŁrui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplicĂŁ dacĂŁ un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervĂŁ în legĂŁturĂŁ cu o divizare sau fuziune, reglementĂŁrile acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervĂŁ.

    Norme metodologice:
    57^1. în aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispoziĂžiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizĂŁrilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidenĂžiat potrivit reglementĂŁrilor contabile în contul "Rezultatul reportat" sau în contul "Alte rezerve", analitice distincte, se impoziteazĂŁ la momentul modificĂŁrii destinaĂžiei rezervei, distribuirii rezervei cĂŁtre participanĂži sub orice formĂŁ, lichidĂŁrii, divizĂŁrii, fuziunii contribuabilului sau oricĂŁrui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
    înregistrarea Âşi menĂžinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se considerĂŁ modificarea destinaĂžiei sau distribuĂžie.

    Codul fiscal:
    (6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale Âşi rezerve reprezentând facilitĂŁĂži fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. în cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeazĂŁ impozitul pe profit Âşi se stabilesc dobânzi Âşi penalitĂŁĂži de întârziere, de la data aplicĂŁrii facilitĂŁĂžii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitĂŁrii rezervele din influenĂže de curs valutar aferente aprecierii disponibilitĂŁĂžilor în valutĂŁ, constituite potrivit legii, înregistrate de societĂŁĂži comerciale bancare - persoane juridice române Âşi sucursalele bĂŁncilor strĂŁine, care îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea în România.

    Norme metodologice:
    58. IntrĂŁ sub incidenĂža art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmĂŁtoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanĂžare, în conformitate cu reglementĂŁrile privind impozitul pe profit:
    a) sumele reprezentând diferenĂžele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile;
    b) scutirile Âşi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenĂža dintre cota redusĂŁ de impozit pentru exportul de bunuri Âşi/sau servicii Âşi cota standard, precum Âşi cele prevĂŁzute în legi speciale.

    Codul fiscal:
    Cheltuielile cu dobânzile Âşi diferenĂže de curs valutar
    ART. 23
    (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determinĂŁ ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an Âşi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului Âşi sfârÂşitul perioadei pentru care se determinĂŁ impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înĂželege totalul creditelor Âşi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
    (2) în condiĂžiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile Âşi cu pierderea netĂŁ din diferenĂžele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteazĂŁ în perioada urmĂŁtoare, în condiĂžiile alin. (1), pânĂŁ la deductibilitatea integralĂŁ a acestora.
    (3) în cazul în care cheltuielile din diferenĂžele de curs valutar ale contribuabilului depĂŁÂşesc veniturile din diferenĂžele de curs valutar, diferenĂža va fi tratatĂŁ ca o cheltuialĂŁ cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenĂže fiind supusĂŁ limitei prevĂŁzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenĂžele de curs valutar, care se limiteazĂŁ potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
    (4) Dobânzile Âşi pierderile din diferenĂže de curs valutar, în legĂŁturĂŁ cu împrumuturile obĂžinute direct sau indirect de la bĂŁnci internaĂžionale de dezvoltare Âşi organizaĂžii similare, menĂžionate în norme, Âşi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obĂžinute de la instituĂžiile de credit, române sau strĂŁine, instituĂžiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordĂŁ credite potrivit legii, precum Âşi cele obĂžinute în baza obligaĂžiunilor admise la tranzacĂžionare pe o piaÞã reglementatĂŁ, nu intrĂŁ sub incidenĂža prevederilor prezentului articol.
    (5) în cazul împrumuturilor obĂžinute de la alte entitĂŁĂži, cu excepĂžia celor prevĂŁzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
    a) nivelul ratei dobânzii de referinÞã a BĂŁncii NaĂžionale a României, corespunzĂŁtoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; Âşi
    b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valutĂŁ. Acest nivel al ratei dobânzii se aplicĂŁ la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valutĂŁ se actualizeazĂŁ prin hotĂŁrâre a Guvernului.
    (6) Limita prevĂŁzutĂŁ la alin. (5) se aplicĂŁ separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) Âşi (2).
    (7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplicĂŁ societĂŁĂžilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bĂŁncilor strĂŁine care îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea în România, societĂŁĂžilor de leasing pentru operaĂžiunile de leasing, societĂŁĂžilor de credit ipotecar, instituĂžiilor de credit, precum Âşi instituĂžiilor financiare nebancare.
    (8) în cazul unei persoane juridice strĂŁine care îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplicĂŁ prin luarea în considerare a capitalului propriu.

    Norme metodologice:
    59. în vederea determinĂŁrii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectueazĂŁ mai întâi ajustĂŁrile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excedeazĂŁ nivelului de deductibilitate prevĂŁzut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibilĂŁ, fĂŁrĂŁ a mai fi luatĂŁ în calcul în perioadele urmĂŁtoare.
    60. în cazul în care capitalul propriu are o valoare negativĂŁ sau gradul de îndatorare este mai mare decât 3, cheltuielile cu dobânzile Âşi cu pierderea netĂŁ din diferenĂžele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteazĂŁ în perioada urmĂŁtoare, în condiĂžiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pânĂŁ la deductibilitatea integralĂŁ a acestora.
    61. IntrĂŁ sub incidenĂža art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea netĂŁ din diferenĂžele de curs valutar aferente capitalului împrumutat.
    62. în sensul art. 23 alin. (4) Âşi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, instituĂžiile de credit, persoane juridice române, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca NaĂžionalĂŁ a României.
    63. în sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital împrumutat se înĂželege totalul creditelor Âşi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an începând de la data încheierii contractului, cu excepĂžia celor prevĂŁzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
    în capitalul împrumutat se includ Âşi creditele sau împrumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situaĂžia în care existĂŁ prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentĂŁ, însumatĂŁ cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le prelungesc, depĂŁÂşeÂşte un an.
    64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exerciĂžiului Âşi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementĂŁrilor legale. în cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispoziĂžie de persoana juridicĂŁ strĂŁinĂŁ pentru desfĂŁÂşurarea activitĂŁĂžii în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exerciĂžiului Âşi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementĂŁrilor legale.
    65. Pentru calculul deductibilitĂŁĂžii cheltuielilor cu dobânzile se au în vedere urmĂŁtoarele:
    a) pentru împrumuturile angajate de la alte entitĂŁĂži, cu excepĂžia celor prevĂŁzute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplicĂŁ limita prevĂŁzutĂŁ la art. 23 alin. (5) din acelaÂşi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
    b) în scopul aplicĂŁrii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobânzii de referinÞã, recunoscutĂŁ la calculul profitului impozabil, este cea din ultima lunĂŁ a trimestrului pentru care se calculeazĂŁ impozitul pe profit, publicatĂŁ de Banca NaĂžionalĂŁ a României în Monitorul Oficial al României, Partea I;
    c) modul de calcul al dobânzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzĂŁtor modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor;
    d) rezultatul exerciĂžiului financiar luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârÂşitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.
    66. Cheltuielile cu dobânzile însumate cu pierderea netĂŁ din diferenĂžele de curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în condiĂžiile prevĂŁzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
    67. în vederea determinĂŁrii impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculeazĂŁ ca raport între media capitalului împrumutat Âşi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului Âşi la sfârÂşitul perioadei pentru care se determinĂŁ impozitul pe profit, dupĂŁ cum urmeazĂŁ:

                       Capital împrumutat (începutul anului fiscal) +
                       Capital împrumutat (sfârÂşitul perioadei)
                       ----------------------------------------------
                                             2

Gradul de îndatorare = ----------------------------------------------
                       Capital propriu (începutul anului fiscal) +
                       Capital propriu (sfârÂşitul perioadei)
                       ----------------------------------------------
                                            2

    astfel:

                       Capital împrumutat (începutul anului fiscal) +
                       Capital împrumutat (sfârÂşitul perioadei)
Gradul de îndatorare = ----------------------------------------------
                       Capital propriu (începutul anului fiscal) +
                       Capital propriu (sfârÂşitul perioadei)

    68. în cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobânzile Âşi cu pierderea netĂŁ de curs valutar sunt deductibile integral dupĂŁ ce s-au efectuat ajustĂŁrile prevĂŁzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
    69. DacĂŁ gradul de îndatorare astfel determinat este mai mare decât trei, suma cheltuielilor cu dobânzile Âşi cu pierderea netĂŁ din diferenĂže de curs valutar este nedeductibilĂŁ în perioada de calcul al impozitului pe profit, urmând sĂŁ se reporteze în perioada urmĂŁtoare, devenind subiect al limitĂŁrii prevĂŁzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada în care se reporteazĂŁ.
    70. în sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, prin bĂŁnci internaĂžionale de dezvoltare se înĂželege:
    - Banca InternaĂžionalĂŁ pentru ReconstrucĂžie Âşi Dezvoltare (B.I.R.D.), CorporaĂžia FinanciarĂŁ InternaĂžionalĂŁ (C.F.I.) Âşi AsociaĂžia pentru Dezvoltare InternaĂžionalĂŁ (A.D.I.);
    - Banca EuropeanĂŁ de InvestiĂžii (B.E.I.);
    - Banca EuropeanĂŁ pentru ReconstrucĂžie Âşi Dezvoltare (B.E.R.D.);
    - bĂŁnci Âşi organizaĂžii de cooperare Âşi dezvoltare regionalĂŁ similare.
    Prin împrumut garantat de stat se înĂželege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modificĂŁrile ulterioare.
    IntrĂŁ sub incidenĂža prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, Âşi dobânzile/pierderile din diferenĂže de curs valutar, aferente împrumuturilor obĂžinute în baza obligaĂžiunilor emise, potrivit legii, de cĂŁtre societĂŁĂžile comerciale cu respectarea cerinĂželor specifice de admitere la tranzacĂžionare pe o piaÞã reglementatĂŁ din România, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaĂža de capital, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, precum Âşi cele admise la tranzacĂžionare pe pieĂže strĂŁine de valori mobiliare reglementate de autoritatea în domeniu a statelor respective.
    70^1. Pentru determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2006, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valutĂŁ este de 6% .

    Codul fiscal:
    ART. 24
    [...]
    (11) Amortizarea fiscalĂŁ se calculeazĂŁ dupĂŁ cum urmeazĂŁ:
    a) începând cu luna urmĂŁtoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcĂžiune;
    b) pentru cheltuielile cu investiĂžiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normalĂŁ de utilizare, pe durata normalĂŁ de utilizare rĂŁmasĂŁ sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupĂŁ caz;
    c) pentru cheltuielile cu investiĂžiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaĂžie de gestiune de cel care a efectuat investiĂžia, pe perioada contractului sau pe durata normalĂŁ de utilizare, dupĂŁ caz;
    d) pentru cheltuielile cu investiĂžiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadĂŁ de 10 ani;
    e) amortizarea clĂŁdirilor Âşi a construcĂžiilor minelor, salinelor cu extracĂžie în soluĂžie prin sonde, carierelor, exploatĂŁrilor la zi, pentru substanĂže minerale solide Âşi cele din industria extractivĂŁ de petrol, a cĂŁror duratĂŁ de folosire este limitatĂŁ de durata rezervelor Âşi care nu pot primi alte utilizĂŁri dupĂŁ epuizarea rezervelor, precum Âşi a investiĂžiilor pentru descopertĂŁ se calculeazĂŁ pe unitate de produs, în funcĂžie de rezerva exploatabilĂŁ de substanÞã mineralĂŁ utilĂŁ.
    Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeazĂŁ:
    1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracĂžii petroliere, precum Âşi la cheltuielile de investiĂžii pentru descopertĂŁ;
    2. din 10 în 10 ani la saline;
    f) mijloacele de transport pot fi amortizate Âşi în funcĂžie de numĂŁrul de kilometri sau numĂŁrul de ore de funcĂžionare prevĂŁzut în cĂŁrĂžile tehnice, pentru cele achiziĂžionate dupĂŁ data de 1 ianuarie 2004;
    g) pentru locuinĂžele de serviciu, amortizarea este deductibilĂŁ fiscal pânĂŁ la nivelul corespunzĂŁtor suprafeĂžei construite prevĂŁzute de legea locuinĂžei;
    h) numai pentru autoturismele folosite în condiĂžiile prevĂŁzute la art. 21 alin. (3) lit. n).

    Norme metodologice:
    70^2. Pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puĂžin pe o perioadĂŁ de o lunĂŁ, recuperarea valorii fiscale rĂŁmase neamortizate se efectueazĂŁ pe durata normalĂŁ de utilizare rĂŁmasĂŁ, începând cu luna urmĂŁtoare repunerii în funcĂžiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscalĂŁ.
    în aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, amortizarea fiscalĂŁ a cheltuielilor cu investiĂžiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaĂžie de gestiune, se calculeazĂŁ pe baza perioadei iniĂžiale a contractului, indiferent dacĂŁ acesta se prelungeÂşte ulterior, sau pe durata normalĂŁ de utilizare rĂŁmasĂŁ, potrivit opĂžiunii contribuabilului, începând cu luna urmĂŁtoare finalizĂŁrii investiĂžiei.

    Codul fiscal:
    Amortizarea fiscalĂŁ
    ART. 24 [...]
    (8) în cazul metodei de amortizare degresivĂŁ, amortizarea se calculeazĂŁ prin multiplicarea cotelor de amortizare liniarĂŁ cu unul dintre coeficienĂžii urmĂŁtori:
    a) 1,5, dacĂŁ durata normalĂŁ de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 Âşi 5 ani;
    b) 2,0, dacĂŁ durata normalĂŁ de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 Âşi 10 ani;
    c) 2,5, dacĂŁ durata normalĂŁ de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

    Norme metodologice:
    71. Exemplu de calcul al amortizĂŁrii prin utilizarea regimului de amortizare degresivĂŁ. Pentru un mijloc fix se dau urmĂŁtoarele date:
    - valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
    - durata normalĂŁ de funcĂžionare conform catalogului: 10 ani;
    - cota anualĂŁ de amortizare: 100/10 = 10%;
    - cota anualĂŁ de amortizare degresivĂŁ: 10% x 2,0 = 20%;
    Amortizarea anualĂŁ se va calcula astfel:
___________________________________________________________________________
Ani  Modul de calcul                      Amortizarea       Valoarea rĂŁmasĂŁ
                                          anualĂŁ degresivĂŁ       (lei)
                                               (lei)
___________________________________________________________________________
 1   350.000.000 x 20%                       70.000.000       280.000.000
___________________________________________________________________________
 2   280.000.000 x 20%                       56.000.000       224.000.000
___________________________________________________________________________
 3   224.000.000 x 20%                       44.800.000       179.200.000
___________________________________________________________________________
 4   179.200.000 x 20%                       35.840.000       143.360.000
___________________________________________________________________________
 5   143.360.000 x 20%                       28.672.000       114.688.000
___________________________________________________________________________
 6   114.688.000 x 20% = 114.688.000 / 5     22.937.600        91.750.400
___________________________________________________________________________
 7                                           22.937.600        68.812.800
___________________________________________________________________________
 8                                           22.937.600        45.875.200
___________________________________________________________________________
 9                                           22.937.600        22.937.600
___________________________________________________________________________
10                                           22.937.600                 0
___________________________________________________________________________


    Codul fiscal:
    (12) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenĂžie amortizabile Âşi care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii în funcĂžiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenĂžie, pânĂŁ la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaĂžia sĂŁ pĂŁstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puĂžin o perioadĂŁ egalĂŁ cu jumĂŁtate din durata lor normalĂŁ de utilizare. în cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeazĂŁ Âşi se stabilesc dobânzi Âşi penalitĂŁĂži de întârziere de la data aplicĂŁrii facilitĂŁĂžii respective, potrivit legii.

    Norme metodologice:
    71^1. IntrĂŁ sub incidenĂža art. 24 alin. (12) din Codul fiscal Âşi mijloacele fixe amortizabile de natura construcĂžiilor.
    Pentru investiĂžiile considerate mijloace fixe amortizabile în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiazĂŁ de prevederile art. 24 alin. (12) din acelaÂşi act normativ.
    Pentru mijloacele fixe amortizabile prevĂŁzute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplicĂŁ la data punerii în funcĂžiune, cu ocazia recepĂžiei finale, la întreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. în acest caz, valoarea fiscalĂŁ rĂŁmasĂŁ de recuperat se determinĂŁ, pe durata normalĂŁ de utilizare rĂŁmasĂŁ, scĂŁzând din valoarea totalĂŁ a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% Âşi amortizarea calculatĂŁ pânĂŁ la data recepĂžiei finale.
    Cheltuielile de amortizare reprezentând deducerea de 20% prevĂŁzutĂŁ la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de invenĂžie amortizabile înregistrate Âşi puse în funcĂžiune pânĂŁ la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscalĂŁ rĂŁmasĂŁ se determinĂŁ dupĂŁ scĂŁderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de invenĂžie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscalĂŁ de 20% Âşi se recupereazĂŁ pe durata normalĂŁ de funcĂžionare. în cazul în care duratele normale de funcĂžionare au fost recalculate, potrivit normelor legale în vigoare, perioada pentru care existĂŁ obligaĂžia pĂŁstrĂŁrii în patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleazĂŁ cu duratele normale de funcĂžionare recalculate.
    71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:
    Un contribuabil care îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea în domeniul depozitĂŁrii materialelor Âşi mĂŁrfurilor achiziĂžioneazĂŁ în data de 15 septembrie 2004 o clĂŁdire-depozit pe care o pune în funcĂžiune pe data de 20 a aceleiaÂşi luni. Valoarea de intrare a clĂŁdirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normalĂŁ de funcĂžionare a clĂŁdirii, conform Catalogului privind clasificarea Âşi duratele normale de funcĂžionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseÂşte amortizarea liniarĂŁ. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplicĂŁ facilitatea prevĂŁzutĂŁ la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicĂŁrii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va înregistra urmĂŁtoarea situaĂžie:
    - deduce din punct de vedere fiscal, în luna septembrie 2004, o cotĂŁ de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
    - valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmĂŁtoarele 600 de luni, începând cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
    - amortizarea fiscalĂŁ lunarĂŁ din octombrie 2004 pânĂŁ în septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).

                                      - mii lei -
__________________________________________________
     Luna             Amortizarea    Cheltuielile
                      fiscalĂŁ        de amortizare
                                     înregistrate
                                     contabil
__________________________________________________
Septembrie 2004         6.000.000                0
__________________________________________________
Octombrie 2004             40.000           50.000
__________________________________________________
Noiembrie 2004             40.000           50.000
__________________________________________________
Decembrie 2004             40.000           50.000
__________________________________________________
Ianuarie 2005              40.000           50.000
__________________________________________________
... ... ...           ... ... ...      ... ... ...
__________________________________________________
August 2054                40.000           50.000
__________________________________________________
Septembrie 2054            40.000           50.000
__________________________________________________
TOTAL:                 30.000.000       30.000.000
__________________________________________________


    Codul fiscal:
    (16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncĂŁ Âşi bolilor profesionale, precum Âşi înfiinÞãrii Âşi funcĂžionĂŁrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcĂžiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

    Norme metodologice:
    71^3. IntrĂŁ sub incidenĂža prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de muncĂŁ Âşi bolilor profesionale Âşi sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, SolidaritĂŁĂžii Sociale Âşi Familiei, potrivit prevederilor Legii protecĂžiei muncii nr. 90/1996, republicatĂŁ.

    Codul fiscal:
    (10) Cheltuielile aferente achiziĂžionĂŁrii de brevete, drepturi de autor, licenĂže, mĂŁrci de comerĂž sau fabricĂŁ Âşi alte valori similare, precum Âşi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintĂŁ imobilizĂŁri necorporale se recupereazĂŁ prin intermediul deducerilor de amortizare liniarĂŁ pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupĂŁ caz. Cheltuielile aferente achiziĂžionĂŁrii sau producerii programelor informatice se recupereazĂŁ prin intermediul deducerilor de amortizare liniarĂŁ pe o perioadĂŁ de 3 ani. Pentru brevetele de invenĂžie se poate utiliza Âşi metoda de amortizare degresivĂŁ sau acceleratĂŁ.

    Norme metodologice:
    71^4. Pentru încadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria imobilizĂŁrilor necorporale se utilizeazĂŁ criteriile prevĂŁzute de reglementĂŁrile contabile aplicabile.

    Codul fiscal:
    (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determinĂŁ fĂŁrĂŁ a lua în calcul amortizarea contabilĂŁ Âşi orice reevaluare contabilĂŁ a acestora. CâÂştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din funcĂžiune a acestor mijloace fixe se calculeazĂŁ pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintĂŁ valoarea fiscalĂŁ de intrare a mijloacelor fixe, diminuatĂŁ cu amortizarea fiscalĂŁ. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilĂŁ evidenĂžiatĂŁ în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeazĂŁ în baza valorii rĂŁmase neamortizate, pe durata normalĂŁ de utilizare rĂŁmasĂŁ, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pânĂŁ la aceastĂŁ datĂŁ. Valoarea rĂŁmasĂŁ neamortizatĂŁ, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, este deductibilĂŁ la calculul profitului impozabil în situaĂžia în care acestea sunt valorificate prin unitĂŁĂži specializate sau prin licitaĂžie organizatĂŁ potrivit legii.

    Norme metodologice:
    71^5. Pentru determinarea valorii fiscale în cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabilĂŁ, precum Âşi pentru determinarea valorii fiscale rĂŁmase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile evidenĂžiate în sold la 31 decembrie 2003, în valoarea de intrare fiscalĂŁ se includ Âşi reevaluĂŁrile efectuate, potrivit legii, pânĂŁ la acea datĂŁ.
    Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale rĂŁmase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate în calcul Âşi reevaluĂŁrile contabile efectuate dupĂŁ data de 1 ianuarie 2007, precum Âşi partea rĂŁmasĂŁ neamortizatĂŁ din reevaluĂŁrile contabile efectuate în perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidenĂžiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereazĂŁ prin intermediul amortizĂŁrii fiscale reevaluĂŁrile contabile efectuate dupĂŁ data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscalĂŁ rĂŁmasĂŁ neamortizatĂŁ la data reevaluĂŁrii.
    în cazul în care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueazĂŁ reevaluĂŁri care determinĂŁ o descreÂştere a valorii acestora se procedeazĂŁ la o scĂŁdere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descrescĂŁtoare înregistrĂŁrii rezervei, iar valoarea fiscalĂŁ a terenurilor Âşi valoarea fiscalĂŁ rĂŁmasĂŁ neamortizatĂŁ a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeazĂŁ corespunzĂŁtor. în aceste situaĂžii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusĂŁ se include în veniturile impozabile ale perioadei în care se efectueazĂŁ operaĂžiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
    Prin valoarea fiscalĂŁ rĂŁmasĂŁ neamortizatĂŁ se înĂželege diferenĂža dintre valoarea de intrare fiscalĂŁ Âşi valoarea amortizĂŁrii fiscale. în valoarea de intrare fiscalĂŁ se include Âşi taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ devenitĂŁ nedeductibilĂŁ, în conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adĂŁugatĂŁ".
    71^6. în aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a casĂŁrii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizatĂŁ sunt cheltuieli efectuate în scopul realizĂŁrii de venituri impozabile.
    Prin casarea unui mijloc fix se înĂželege operaĂžia de scoatere din funcĂžiune a activului respectiv, urmatĂŁ de dezmembrarea acestuia Âşi valorificarea pĂŁrĂžilor componente rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curentĂŁ a contribuabilului.
    71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabilĂŁ evidenĂžiatĂŁ în sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rĂŁmasĂŁ de amortizat, în baza valorii rĂŁmase neamortizate.

    Codul fiscal:
    Contracte de leasing
    ART. 25
    (1) în cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaĂžional, locatorul are aceastĂŁ calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de cĂŁtre utilizator, în cazul leasingului financiar, Âşi de cĂŁtre locator, în cazul leasingului operaĂžional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
    (2) în cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaĂžional locatorul deduce chiria (rata de leasing).

    Norme metodologice:
    72. încadrarea operaĂžiunilor de leasing se realizeazĂŁ avându-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 Âşi 8 din Codul fiscal Âşi clauzele contractului de leasing.

    Codul fiscal:
    Pierderi fiscale
    ART. 26
    (1) Pierderea anualĂŁ, stabilitĂŁ prin declaraĂžia de impozit pe profit, se recupereazĂŁ din profiturile impozabile obĂžinute în urmĂŁtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrĂŁrii acestora, la fiecare termen de platĂŁ a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrĂŁrii acestora.
    (2) Pierderea fiscalĂŁ înregistratĂŁ de contribuabilii care îÂşi înceteazĂŁ existenĂža prin divizare sau fuziune nu se recupereazĂŁ de cĂŁtre contribuabilii nou-înfiinĂžaĂži sau de cĂŁtre cei care preiau patrimoniul societĂŁĂžii absorbite, dupĂŁ caz.
    (3) în cazul persoanelor juridice strĂŁine, prevederile alin. (1) se aplicĂŁ luându-se în considerare numai veniturile Âşi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
    (4) Contribuabilii care au fost obligaĂži la plata unui impozit pe venit Âşi care anterior au realizat pierdere fiscalĂŁ, intrĂŁ sub incidenĂža prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. AceastĂŁ pierdere se recupereazĂŁ pe perioada cuprinsĂŁ între data înregistrĂŁrii pierderii fiscale Âşi limita celor 5 ani.

    Norme metodologice:
    73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrĂŁrii acestora, la fiecare termen de platĂŁ a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrĂŁrii acestora.
    74. Pierderea fiscalĂŁ reprezintĂŁ suma înregistratĂŁ în declaraĂžia de impunere a anului precedent.
    75. în cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioarĂŁ a rezervei legale nu va mai fi o sumĂŁ deductibilĂŁ la calculul profitului impozabil.
    76. Persoana juridicĂŁ din al cĂŁrei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaĂžiuni de divizare Âşi care îÂşi continuĂŁ existenĂža ca persoanĂŁ juridicĂŁ recupereazĂŁ partea din pierderea fiscalĂŁ înregistratĂŁ înainte de momentul în care operaĂžiunea de divizare produce efecte, proporĂžional cu drepturile Âşi obligaĂžiile menĂžinute de persoana juridicĂŁ respectivĂŁ.
    77. în cazul fuziunii prin absorbĂžie pierderea fiscalĂŁ rezultatĂŁ din declaraĂžia de impunere a persoanei juridice absorbante, declaratĂŁ pânĂŁ la data înscrierii la registrul comerĂžului a menĂžiunii privind majorarea capitalului social, se recupereazĂŁ potrivit prevederilor din lege.

    Codul fiscal:
    ReorganizĂŁri, lichidĂŁri Âşi alte transferuri de active Âşi titluri de participare
    ART. 27
    (1) în cazul contribuĂžiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceastĂŁ persoanĂŁ juridicĂŁ se aplicĂŁ urmĂŁtoarele reguli:
    a) contribuĂžiile nu sunt transferuri impozabile în înĂželesul prevederilor prezentului titlu Âşi al prevederilor titlului III;
    b) valoarea fiscalĂŁ a ac