├«nchide├Ś Suna╚Ťi-ne 0040-259-306-110, 0040-259-306-111
HOTĂRÂRE Nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
EMITENT:      GUVERNUL ROMâNIEI
PUBLICAT─é îN: MONITORUL OFICIAL  NR. 112 din  6 februarie 2004


    în temeiul art. 108 din Constitu┼úia României, republicat─â, ┼či al art. 1 alin. (1) ┼či art. 5 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

    Guvernul României adopt─â prezenta hot─ârâre.

    ART. 1
    Se aprob─â Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prev─âzute în anexa care face parte integrant─â din prezenta hot─ârâre.
    ART. 2
    Pe data intr─ârii în vigoare a prezentei hot─ârâri se abrog─â:
    a) Ordinul ministrului finan┼úelor publice nr. 635/2002 pentru aprobarea Preciz─ârilor referitoare la aplicarea conven┼úiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 7 iunie 2002;
    b) Ordinul ministrului finan┼úelor publice nr. 1.828/2003 privind documentele necesare achizi┼úion─ârii unor produse accizabile în regim de scutire, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2004;
    c) Ordinul ministrului finan┼úelor publice nr. 1.852/2003 privind modelul marcajelor aplicate asupra unor produse accizabile ┼či procedura de achizi┼úionare a acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 8 ianuarie 2004;
    d) Ordinul ministrului finan┼úelor publice nr. 1.853/2003 privind documentele fiscale utilizate în domeniul produselor accizabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 9 ianuarie 2004;
    e) Ordinul ministrului finan┼úelor publice nr. 1.845/2003 privind norme de aplicare a unor prevederi din titlul VI "Taxa pe valoarea ad─âugat─â" din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 8 ianuarie 2004.

    ANEXA 1

                               NORME METODOLOGICE
           de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

    Codul fiscal:

    TITLUL I
    Dispozi┼úii generale

    [...]
    Defini┼úia sediului permanent
    ART. 8
    (1) în în┼úelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desf─â┼čoar─â integral sau par┼úial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
    (2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursal─â, birou, fabric─â, magazin, atelier, precum ┼či o min─â, un pu┼ú de ┼úi┼úei sau gaze, o carier─â sau alte locuri de extrac┼úie a resurselor naturale.
    (3) Un sediu permanent presupune un ┼čantier de construc┼úii, un proiect de construc┼úie, ansamblu sau montaj sau activit─â┼úi de supervizare legate de acestea, numai dac─â ┼čantierul, proiectul sau activit─â┼úile dureaz─â mai mult de 6 luni.
    (4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune urm─âtoarele:
    a) folosirea unei instala┼úii numai în scopul depozit─ârii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apar┼úin nerezidentului;
    b) men┼úinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apar┼úin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
    c) men┼úinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apar┼úin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de c─âtre o alt─â persoan─â;
    d) vânzarea de produse sau bunuri ce apar┼úin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozi┼úii sau târguri f─âr─â caracter permanent ori ocazionale, dac─â produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lun─â dup─â încheierea târgului sau a expozi┼úiei;
    e) p─âstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizi┼úion─ârii de produse sau bunuri ori culegerii de informa┼úii pentru un nerezident;
    f) p─âstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desf─â┼čur─ârii de activit─â┼úi cu caracter preg─âtitor sau auxiliar de c─âtre un nerezident;
    g) p─âstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combina┼úie a activit─â┼úilor prev─âzute la lit. a) - f), cu condi┼úia ca întreaga activitate desf─â┼čurat─â în locul fix s─â fie de natur─â preparatorie sau auxiliar─â.
    (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) ┼či (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce prive┼čte activit─â┼úile pe care o persoan─â, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dac─â persoana ac┼úioneaz─â în România în numele nerezidentului ┼či dac─â este îndeplinit─â una din urm─âtoarele condi┼úii:
    a) persoana este autorizat─â ┼či exercit─â în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excep┼úia cazurilor în care activit─â┼úile respective sunt limitate la cele prev─âzute la alin. (4) lit. a) - f);
    b) persoana men┼úine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreaz─â produse sau bunuri în numele nerezidentului.
    (6) Un nerezident nu se consider─â c─â are un sediu permanent în România dac─â doar desf─â┼čoar─â activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceast─â activitate este activitatea obi┼čnuit─â a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dac─â activit─â┼úile unui astfel de agent sunt desf─â┼čurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în rela┼úiile comerciale ┼či financiare dintre nerezident ┼či agent exist─â condi┼úii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se consider─â ca fiind agent cu statut independent.
    (7) Un nerezident nu se consider─â c─â are un sediu permanent în România numai dac─â acesta controleaz─â sau este controlat de un rezident ori de o persoan─â ce desf─â┼čoar─â o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
    (8) în în┼úelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consider─â a fi baza fix─â.

    Norme metodologice:
    1. Termenul "loc prin care se desf─â┼čoar─â integral sau par┼úial activitatea" acoper─â orice fel de cl─âdiri, echipamente sau instala┼úii utilizate pentru desf─â┼čurarea activit─â┼úii nerezidentului indiferent dac─â acestea sunt sau nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate exist─â ┼či acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cl─âdiri pentru desf─â┼čurarea activit─â┼úii nerezidentului, ci dispune doar de un spa┼úiu. Nu este important dac─â cl─âdirile, echipamentele sau instala┼úiile sunt de┼úinute în proprietate, sunt închiriate sau se g─âsesc în alt fel la dispozi┼úia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o tarab─â în pia┼ú─â sau locul de activitate poate fi situat în cl─âdirea unei alte societ─â┼úi, atunci când un nerezident are în permanen┼ú─â la dispozi┼úie anumite cl─âdiri sau p─âr┼úi ale acestora, de┼úinute în proprietate de alt─â societate.
    2. Este suficient ca un nerezident s─â aib─â la dispozi┼úia sa un spa┼úiu utilizat pentru activit─â┼úi economice pentru ca acesta s─â constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spa┼úiu.
    3. De┼či nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spa┼úiu pentru ca locul respectiv s─â constituie sediu permanent, simpla prezen┼ú─â a unui nerezident într-o anumit─â loca┼úie nu înseamn─â c─â loca┼úia respectiv─â se g─âse┼čte la dispozi┼úia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urm─âtoarele situa┼úii în care reprezentan┼úi ai unui nerezident sunt prezen┼úi în spa┼úiile unei alte societ─â┼úi:
    a) Un vânz─âtor care î┼či viziteaz─â cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi ┼či se întâlne┼čte cu directorul de achizi┼úii în biroul acestuia. în acest caz, cl─âdirea clientului nu se afl─â la dispozi┼úia societ─â┼úii pentru care lucreaz─â vânz─âtorul ┼či nu constituie un loc fix de activitate prin care se desf─â┼čoar─â activit─â┼úile nerezidentului. Cu toate acestea, în func┼úie de situa┼úia existent─â se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera c─â exist─â un sediu permanent.
    b) Un angajat al unei societ─â┼úi c─âruia i se permite, pe o perioad─â lung─â de timp, s─â utilizeze un birou în sediul unei alte societ─â┼úi pentru a asigura respectarea de c─âtre societatea din urm─â a obliga┼úiilor asumate prin contractul încheiat cu prima societate. în acest caz, angajatul desf─â┼čoar─â activit─â┼úi legate de obiectul primei societ─â┼úi, iar biroul ce se g─âse┼čte la dispozi┼úia sa în sediul celeilalte societ─â┼úi va constitui un sediu permanent al angajatorului s─âu, dac─â biroul este pus la dispozi┼úia sa pe o perioad─â de timp suficient de lung─â pentru a constitui un "loc de activitate" ┼či dac─â activit─â┼úile efectuate acolo dep─â┼česc activit─â┼úile precizate în alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
    c) O societate de transport rutier care folose┼čte zilnic o perioad─â scurt─â de timp o platform─â de livrare din depozitul clientului s─âu, pentru a livra m─ârfuri achizi┼úionate de acel client. în acest caz, prezen┼úa societ─â┼úii de transport rutier la platforma de livrare este de scurt─â durat─â ┼či societatea nu poate considera c─â acel loc se afl─â la dispozi┼úia sa ┼či constituie un sediu permanent al societ─â┼úii.
    d) Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe s─âpt─âmân─â într-o mare cl─âdire de birouri ce apar┼úine principalului lui client. în acest caz, prezen┼úa zugravului în acea cl─âdire de birouri în care î┼či desf─â┼čoar─â activitatea, respectiv zugr─âve┼čte, constituie un sediu permanent al zugravului.
    4. Cuvintele "prin care" trebuie s─â se aplice în toate situa┼úiile în care activit─â┼úile economice sunt desf─â┼čurate într-o anumit─â loca┼úie ce este la dispozi┼úia societ─â┼úii în acest scop. Astfel, se va considera c─â o societate angajat─â pentru pavarea unui drum î┼či desf─â┼čoar─â activitatea "prin" loca┼úia în care are loc activitatea.
    5. Locul de activitate trebuie s─â fie "fix", astfel încât s─â existe o leg─âtur─â între locul de activitate ┼či un anumit punct geografic. Nu este important─â perioada de timp în care o societate a unui stat contractant opereaz─â în cel─âlalt stat contractant dac─â nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamn─â c─â echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie s─â fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul s─â r─âmân─â într-un anumit loc. Atunci când activit─â┼úile economice ale unei societ─â┼úi sunt deplasate între loca┼úii învecinate, pot exista dificult─â┼úi în a stabili dac─â exist─â un singur "loc de activitate". Dac─â exist─â dou─â locuri de activitate ┼či dac─â celelalte condi┼úii ale sediului permanent sunt îndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea dou─â sedii permanente. Se consider─â c─â exist─â un singur loc de activitate atunci când o anumit─â loca┼úie, în interiorul c─âreia sunt deplasate activit─â┼úile, poate fi identificat─â ca formând un tot unitar din punct de vedere comercial ┼či geografic, în ceea ce prive┼čte activitatea respectiv─â. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:
    a) O min─â constituie un singur loc de activitate, chiar dac─â activit─â┼úile pot fi deplasate dintr-o loca┼úie în alta în interiorul acelei mine deoarece mina respectiv─â constituie o singur─â unitate geografic─â ┼či comercial─â din punct de vedere al activit─â┼úii miniere. Un "hotel de birouri" în care o firm─â de consultan┼ú─â închiriaz─â în mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firm─â deoarece, în acest caz, cl─âdirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultan┼ú─â. O strad─â pietonal─â, o pia┼ú─â deschis─â sau un târg în care î┼či fixeaz─â standul un comerciant reprezint─â unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
    b) Faptul c─â activit─â┼úile pot fi desf─â┼čurate într-o zon─â geografic─â limitat─â nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucreaz─â succesiv în cadrul unei serii de contracte f─âr─â leg─âtur─â între ele pentru mai mul┼úi clien┼úi diferi┼úi, într-o cl─âdire mare de birouri, f─âr─â s─â existe contract pentru un proiect complex de zugr─âvire a cl─âdirii, cl─âdirea nu este considerat─â ca unic loc de activitate. Dac─â îns─â, un zugrav efectueaz─â, în cadrul unui singur contract, lucr─âri în toat─â cl─âdirea pentru un singur client, acest contract reprezint─â un singur proiect ┼či cl─âdirea în ansamblul s─âu este un singur loc de activitate pentru lucr─ârile de zugr─âvit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial ┼či geografic.
    c) O zon─â în care activit─â┼úile sunt desf─â┼čurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial ┼či care nu întrune┼čte acelea┼či condi┼úii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucreaz─â în diferite sucursale din loca┼úii diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesional─â a angaja┼úilor unei b─ânci, fiecare sucursal─â este considerat─â separat. Dac─â îns─â respectivul consultant se deplaseaz─â dintr-un birou în altul în cadrul aceleia┼či sucursale, se va considera c─â el r─âmâne în acela┼či loc de activitate. Loca┼úia unic─â a sucursalei se încadreaz─â în condi┼úia de tot unitar din punct de vedere geografic, situa┼úie care lipse┼čte în cazul în care consultantul se deplaseaz─â între sucursale aflate în loca┼úii diferite.
    6. Deoarece locul de activitate trebuie s─â fie fix, se consider─â sediu permanent dac─â acel loc de activitate are un anumit grad de permanen┼ú─â. Se consider─â astfel c─â, exist─â un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost men┼úinut pe o perioad─â mai lung─â de ┼čase luni. Astfel, activit─â┼úile a c─âror natur─â este repetitiv─â, în aceste cazuri, fiecare perioad─â în care este utilizat locul de activitate trebuie analizat─â în combina┼úie cu num─ârul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot întinde pe un num─âr de ani.
    Un loc de activitate poate totu┼či s─â constituie un sediu permanent chiar dac─â exist─â doar pentru o perioad─â scurt─â de timp. Astfel:
    a) întreruperile temporare de activitate nu determin─â încetarea existen┼úei sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp dar aceste utiliz─âri au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natur─â strict temporar─â.
    b) De asemenea, în situa┼úiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un num─âr de societ─â┼úi similare conduse de aceea┼či persoan─â sau de persoane asociate. în aceast─â situa┼úie se evit─â considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decât în scopuri temporare de fiecare dintre societ─â┼úi.
    c) Atunci când un loc de activitate care a fost, la început, conceput pentru a fi utilizat pe o perioad─â de timp scurt─â încât nu constituia sediu permanent, dar este în realitate men┼úinut mai mult, devine un loc fix de activitate ┼či se transform─â retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înfiin┼úarea sa chiar dac─â a existat, în practic─â, doar pe o perioad─â scurt─â de timp, dac─â acesta a fost prematur lichidat datorit─â unor situa┼úii deosebite cum ar fi e┼čecul investi┼úiei.
    7. Pentru ca un loc de activitate s─â constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizeaz─â trebuie s─â î┼či desf─â┼čoare integral sau par┼úial activit─â┼úile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie s─â fie permanent─â în sensul c─â nu exist─â întreruperi ale opera┼úiunilor, ci opera┼úiunile trebuie desf─â┼čurate cu regularitate.
    8. Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau ┼čtiin┼úifice, cl─âdirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile ┼či alte propriet─â┼úi similare sunt închiriate sau acordate în leasing unor ter┼úi printr-un loc fix de activitate men┼úinut de o societate a unui Stat Contractant în cel─âlalt Stat, aceast─â activitate va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acela┼či lucru este valabil ┼či atunci când printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dac─â o societate a unui Stat închiriaz─â sau acord─â în leasing utilaje, echipamente, cl─âdiri sau propriet─â┼úi necorporale unei societ─â┼úi a celuilalt Stat f─âr─â ca pentru aceast─â închiriere s─â men┼úin─â un loc fix de activitate în cel─âlalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, cl─âdirea sau propriet─â┼úile necorporale închiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului cu condi┼úia ca obiectul contractului s─â fie limitat la simpla închiriere a utilajelor, echipamentelor. Acesta este ┼či cazul când locatorul furnizeaz─â personal, ulterior instal─ârii pentru a opera echipamentul, cu condi┼úia ca responsabilitatea acestuia s─â fie limitat─â la operarea ┼či între┼úinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea ┼či controlul locatarului. Dac─â personalul are responsabilit─â┼úi mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucr─ârile în care va fi utilizat echipamentul sau dac─â opereaz─â, asigur─â service, inspecteaz─â ┼či între┼úine echipamentul sub responsabilitatea ┼či controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate dep─â┼či simpla închiriere a echipamentului ┼či poate constitui o activitate antreprenorial─â. în acest caz se consider─â c─â exist─â un sediu permanent dac─â este îndeplinit criteriul permanen┼úei.
    9. Activitatea unei societ─â┼úi este desf─â┼čurat─â în principal de c─âtre antreprenor sau de c─âtre personal aflat într-o rela┼úie de angajare retribuit─â cu societatea. Acest personal include angaja┼úi ┼či alte persoane ce primesc instruc┼úiuni de la societate ca agen┼úi dependen┼úi. Prerogativele acestui personal în rela┼úiile sale cu ter┼úii sunt irelevante. Nu are nici o importan┼ú─â dac─â agentul dependent este autorizat sau nu s─â încheie contracte dac─â lucreaz─â la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat ┼či dac─â activitatea societ─â┼úii este desf─â┼čurat─â în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activit─â┼úile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea ┼či între┼úinerea acestui echipament. Deci, ma┼činile cu câ┼čtiguri, automatele cu vânzare ┼či celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat în cel─âlalt Stat constituie un sediu permanent în func┼úie de desf─â┼čurarea de c─âtre societate ┼či a altor activit─â┼úi în afar─â de instalarea ini┼úial─â a ma┼činilor. Nu exist─â un sediu permanent atunci când societatea doar instaleaz─â ma┼činile ┼či apoi le închiriaz─â altor societ─â┼úi. Un sediu permanent exist─â atunci când societatea care instaleaz─â ma┼činile se ocup─â pe cont propriu ┼či de operarea acestora ┼či de între┼úinerea lor. Acela┼či lucru este valabil ┼či atunci când ma┼činile sunt operate ┼či între┼úinute de un agent dependent al societ─â┼úii.
    10. Un sediu permanent exist─â imediat ce societatea începe s─â î┼či desf─â┼čoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci când societatea preg─âte┼čte activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înfiin┼úat de c─âtre societate nu trebuie luat─â în calcul, cu condi┼úia ca aceast─â activitate s─â difere substan┼úial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va înceta s─â existe odat─â cu renun┼úarea la locul fix de activitate sau odat─â cu încetarea oric─ârei activit─â┼úi desf─â┼čurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele ┼či m─âsurile ce au leg─âtur─â cu activit─â┼úile anterioare ale sediului permanent sunt încheiate cum ar fi finalizarea tranzac┼úiilor curente, între┼úinerea ┼či repararea utilajelor. O întrerupere temporar─â a opera┼úiunilor nu poate fi privit─â îns─â ca o încetare a activit─â┼úii. Dac─â locul fix de activitate este închiriat unei alte societ─â┼úi, acesta va servi în mod normal numai activit─â┼úilor acelei societ─â┼úi ┼či nu activit─â┼úilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului înceteaz─â s─â existe, cu excep┼úia situa┼úiilor în care acesta continu─â s─â î┼či desf─â┼čoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.

    Comer┼úul electronic
    11. De┼či o loca┼úie în care echipamentul automat este operat de c─âtre o societate poate constitui un sediu permanent în ┼úara în care este situat, trebuie f─âcut─â o distinc┼úie între computer, ce poate fi instalat într-o loca┼úie astfel încât în anumite condi┼úii poate constitui sediu permanent, ┼či datele ┼či software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezint─â o combina┼úie de software ┼či date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o loca┼úie care s─â poat─â constitui un "loc de activitate" ┼či nu exist─â "un amplasament, cum ar fi cl─âdiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utilaje" în ceea ce prive┼čte software-ul ┼či datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web ┼či prin intermediul c─âruia acesta este accesibil este un echipament ce are o loca┼úie fizic─â ┼či loca┼úia fizic─â poate constitui un "loc fix de activitate" al societ─â┼úii ce opereaz─â serverul.
    12. Distinc┼úia între site-ul web ┼či serverul pe care acesta este stocat ┼či utilizat este important─â deoarece societatea ce opereaz─â serverul poate fi diferit─â de societatea ce desf─â┼čoar─â activit─â┼úi prin site-ul web. Este frecvent─â situa┼úia ca un site web prin care o societate desf─â┼čoar─â activit─â┼úi s─â fie g─âzduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. De┼či onorariile pl─âtite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la baz─â dimensiunea spa┼úiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul ┼či datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul ┼či loca┼úia acestuia nu sunt la dispozi┼úia societ─â┼úii, chiar dac─â respectiva societate a putut s─â stabileasc─â c─â site-ul s─âu web va fi g─âzduit pe un anumit server dintr-o anumit─â loca┼úie. în acest caz societatea nu are nici o prezen┼ú─â fizic─â în loca┼úia respectiv─â deoarece site-ul web nu este corporal. în aceste cazuri, nu se poate considera c─â respectiva societate a dobândit un loc de activitate prin aranjamentul de g─âzduire a site-ului. în cazul în care societatea ce desf─â┼čoar─â activit─â┼úi printr-un site web are serverul la dispozi┼úia sa, aceasta de┼úine în proprietate sau închiriaz─â serverul pe care este stocat ┼či utilizat site-ul web ┼či opereaz─â acest server, locul în care se afl─â serverul constituie un sediu permanent al societ─â┼úii dac─â sunt îndeplinite celelalte condi┼úii ale articolului.
    13. Computerul într-o anumit─â loca┼úie poate constitui un sediu permanent numai dac─â îndepline┼čte condi┼úia de a fi fix. în cazul unui server, nu este relevant─â posibilitatea ca serverul s─â fie deplasat, ci dac─â acesta este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server s─â constituie un loc de activitate fix, el trebuie s─â fie amplasat într-un anumit loc pe o perioad─â de timp suficient─â pentru a fi considerat fix.
    14. Pentru a se stabili dac─â activitatea unei societ─â┼úi este desf─â┼čurat─â integral sau par┼úial printr-un astfel de echipament trebuie s─â se analizeze de la caz la caz, dac─â datorit─â acestui echipament, societatea are la dispozi┼úie facilit─â┼úi acolo unde sunt îndeplinite func┼úiile de activitate ale societ─â┼úii.
    15. Atunci când o societate opereaz─â un computer într-o anumit─â loca┼úie, poate exista un sediu permanent chiar dac─â nu este necesar─â prezen┼úa nici unui angajat al societ─â┼úii în loca┼úia respectiv─â pentru a opera computerul. Prezen┼úa personalului nu este necesar─â pentru a se considera c─â o societate î┼či desf─â┼čoar─â activit─â┼úile par┼úial sau total într-o loca┼úie, atunci când nu se impune prezen┼úa personalului pentru a desf─â┼čura activit─â┼úi în acea loca┼úie. Aceast─â situa┼úie se aplic─â comer┼úului electronic în aceea┼či m─âsur─â în care se aplic─â ┼či altor activit─â┼úi în care echipamentul func┼úioneaz─â automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.
    16. Un alt aspect este cel legat de faptul c─â nu se poate considera c─â exist─â un sediu permanent atunci când opera┼úiunile de comer┼ú electronic desf─â┼čurate prin computer într-o anumit─â loca┼úie dintr-o ┼úar─â sunt limitate la activit─â┼úile preg─âtitoare sau auxiliare descrise în alin. (4) art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili dac─â anumite activit─â┼úi efectuate într-o astfel de loca┼úie intr─â sub inciden┼úa alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, ┼úinând seama de diversele func┼úii îndeplinite de societate prin respectivul echipament. Activit─â┼úile ce sunt în general privite ca fiind activit─â┼úi preg─âtitoare sau auxiliare includ:
    - furnizarea unei leg─âturi de comunica┼úii - foarte asem─ân─âtoare cu o linie telefonic─â - între furnizori ┼či clien┼úi;
    - publicitatea pentru bunuri sau servicii;
    - transmiterea informa┼úiilor printr-un server-oglind─â în scopuri de securitate ┼či eficien┼ú─â;
    - culegerea de date de pia┼ú─â pentru societate;
    - furnizarea de informa┼úii.
    17. Exist─â un sediu permanent când îns─â aceste func┼úii constituie partea esen┼úial─â ┼či semnificativ─â a activit─â┼úii de afaceri a societ─â┼úii sau când alte func┼úii centrale ale societ─â┼úii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societ─â┼úii, întrucât aceste func┼úii dep─â┼česc activit─â┼úile tratate la alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
    18. Func┼úiile centrale ale unei anumite societ─â┼úi depind de natura activit─â┼úii desf─â┼čurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul g─âzduirii site-urilor web sau a altor aplica┼úii pentru alte societ─â┼úi. Pentru ace┼čti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofer─â servicii clien┼úilor reprezint─â o component─â a activit─â┼úii comerciale ce nu este considerat─â o activitate preg─âtitoare sau auxiliar─â.
    O societate denumit─â "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vânzarea de produse prin internet ┼či nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o loca┼úie nu este suficient─â pentru a concluziona c─â activit─â┼úile desf─â┼čurate în acel loc sunt mai mult decât activit─â┼úi preg─âtitoare ┼či auxiliare. într-o astfel de situa┼úie trebuie s─â se analizeze natura activit─â┼úilor desf─â┼čurate din perspectiva activit─â┼úii derulate de societate. Dac─â aceste activit─â┼úi sunt strict preg─âtitoare sau auxiliare fa┼ú─â de activitatea de vânzare de produse pe internet ┼či loca┼úia este utilizat─â pentru a opera un server ce g─âzduie┼čte un site web care, a┼ča cum se întâmpl─â adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informa┼úii poten┼úialilor clien┼úi, se aplic─â alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal ┼či loca┼úia nu va constitui un sediu permanent. Dac─â func┼úiile tipice aferente vânz─ârii sunt realizate în acea loca┼úie cum ar fi prin încheierea contractului cu clientul, procesarea pl─â┼úii ┼či livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activit─â┼úi nu pot fi considerate strict preg─âtitoare sau auxiliare.
    19. în ceea ce prive┼čte aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili dac─â un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci când acesta ofer─â serviciul de a g─âzdui pe server site-urile web ale altor societ─â┼úi, se pune întrebarea dac─â este aplicabil alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplic─â deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considera┼úi agen┼úi ai societ─â┼úilor c─ârora le apar┼úin site-urile web, deoarece ace┼čtia nu au autoritatea de a încheia contracte în numele acestor societ─â┼úi ┼či nu încheie în mod obi┼čnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt considera┼úi agen┼úi cu statut independent ce ac┼úioneaz─â conform activit─â┼úii lor obi┼čnuite, lucru eviden┼úiat ┼či de faptul c─â, ei g─âzduiesc site-uri web pentru societ─â┼úi diferite. Este de asemenea clar c─â întrucât site-ul web prin care o societate î┼či desf─â┼čoar─â activitatea nu este în sine o "persoan─â", conform defini┼úiei de la pct. 20 alin. (1) al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera c─â exist─â un sediu permanent în virtutea faptului c─â site-ul web este un agent al societ─â┼úii, în sensul acelui alineat.
    20. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul conven┼úiei de evitare a dublei impuneri al Organiza┼úiei pentru Cooperare ┼či Dezvoltare Economic─â.
    21. (1) Persoanele juridice române, beneficiare ale unor prest─âri de servicii de natura activit─â┼úii de lucr─âri de construc┼úii, de montaj, activit─â┼úi de supraveghere, activit─â┼úi de consultan┼ú─â, de asisten┼ú─â tehnic─â ┼či orice alte activit─â┼úi, executate de persoane juridice sau fizice str─âine nerezidente, au obliga┼úia s─â înregistreze contractele încheiate cu ace┼čti parteneri, la organele fiscale teritoriale în a c─âror raz─â persoanele juridice române î┼či au domiciliul fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al Agen┼úiei Na┼úionale de Administrare Fiscal─â.
    (2) Pentru încadrarea unui ┼čantier de construc┼úii sau a unui proiect de construc┼úie, ansamblu ori montaj sau activit─â┼úi de supervizare legate de acestea ┼či a altor activit─â┼úi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activit─â┼úii din contractele încheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informa┼úii ce probeaz─â începerea activit─â┼úii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaug─â la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baz─â.
    (3) Persoanele juridice sau fizice str─âine nerezidente, care presteaz─â servicii de natura activit─â┼úii de lucr─âri de construc┼úii, de montaj, activit─â┼úi de supraveghere, activit─â┼úi de consultan┼ú─â, de asisten┼ú─â tehnic─â ┼či orice alte activit─â┼úi, în România prin intermediul unui sediu permanent, au obliga┼úia s─â depun─â declara┼úii de impunere la organul fiscal teritorial în raza c─âruia este înregistrat sediul permanent ca pl─âtitor de impozite ┼či taxe, la termenul stabilit potrivit legii.

    Codul fiscal:
    [...]
    Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
    ART. 11
    (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în în┼úelesul prezentului cod, autorit─â┼úile fiscale pot s─â nu ia în considerare o tranzac┼úie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzac┼úii pentru a reflecta con┼úinutul economic al tranzac┼úiei.
    (2) în cadrul unei tranzac┼úii între persoane afiliate, autorit─â┼úile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oric─âreia dintre persoane, dup─â cum este necesar, pentru a reflecta pre┼úul de pia┼ú─â al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzac┼úiei. La stabilirea pre┼úului de pia┼ú─â al tranzac┼úiilor între persoane afiliate se folose┼čte cea mai adecvat─â dintre urm─âtoarele metode:
    a) metoda compar─ârii pre┼úurilor, prin care pre┼úul de pia┼ú─â se stabile┼čte pe baza pre┼úurilor pl─âtite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile c─âtre persoane independente;
    b) metoda cost-plus, prin care pre┼úul de pia┼ú─â se stabile┼čte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzac┼úie, majorat cu marja de profit corespunz─âtoare;
    c) metoda pre┼úului de revânzare, prin care pre┼úul de pia┼ú─â se stabile┼čte pe baza pre┼úului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului ┼či o marj─â de profit;
    d) orice alt─â metod─â recunoscut─â în liniile directoare privind pre┼úurile de transfer emise de Organiza┼úia pentru Cooperare ┼či Dezvoltare Economic─â.

    Norme metodologice:
    22. Autorit─â┼úile fiscale din România pot, în scopul calcul─ârii obliga┼úiilor fiscale ale persoanelor afiliate, s─â reconsidere eviden┼úele persoanei afiliate din România, în scopul examin─ârii fiscale, dac─â în urma rela┼úiilor speciale dintre persoana afiliat─â român─â ┼či cea str─âin─â aceste eviden┼úe nu reflect─â profiturile reale impozabile ce provin din România. Nu se efectueaz─â reconsiderarea eviden┼úelor persoanelor afiliate atunci când tranzac┼úiile dintre asemenea persoane au loc în termeni comerciali de pia┼ú─â liber─â, precum ┼či în cazul tranzac┼úiilor între persoane juridice române afiliate. Reconsiderarea eviden┼úelor se refer─â la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, în scopul calcul─ârii obliga┼úiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea eviden┼úelor persoanelor afiliate nu se efectueaz─â atunci când tranzac┼úiile dintre asemenea persoane au loc în termenii comerciali de pia┼ú─â liber─â, respectiv ca tranzac┼úii între persoane independente.
    în cazul în care România a încheiat o conven┼úie de evitare a dublei impuneri cu statul al c─ârui rezident este persoana afiliat─â str─âin─â, aceast─â reconsiderare a eviden┼úelor în scopul examin─ârii fiscale se efectueaz─â de c─âtre autorit─â┼úile române prin coroborare cu "Procedura amiabil─â" prev─âzut─â în respectiva conven┼úie. în acest sens, atunci când România include în profiturile unei persoane înregistrate în România ┼či impune în consecin┼ú─â profiturile asupra c─ârora o persoan─â rezident─â în alt stat a fost supus─â impunerii în statul s─âu de reziden┼ú─â, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din România dac─â condi┼úiile stabilite între cele dou─â persoane ar fi fost cele convenite între persoanele independente, statul de reziden┼ú─â al persoanei afiliate str─âine poate proceda la modificarea corespunz─âtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.
    La ajustarea profiturilor între persoanele afiliate se au în vedere termenele de prescrip┼úie prev─âzute de legisla┼úia intern─â a statelor în care persoanele afiliate în cauz─â sunt rezidente, în cazul în care prin conven┼úia de evitare a dublei impuneri nu s-a prev─âzut altfel.
    Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situa┼úiilor financiare ale persoanelor afiliate.
    La stabilirea pre┼úului de pia┼ú─â al tranzac┼úiilor, autorit─â┼úile fiscale nu vor ┼úine cont de împrejur─ârile efective ce nu puteau fi cunoscute de c─âtre p─âr┼úile la tranzac┼úie la data perfect─ârii acesteia ┼či care, dac─â ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de c─âtre p─âr┼úi a valorii tranzac┼úiei.
    Autorit─â┼úile stabilesc pre┼úul de pia┼ú─â al acestor tranzac┼úii aplicând metoda utilizat─â de c─âtre contribuabil, cu excep┼úia cazurilor în care prin metoda utilizat─â nu se reflect─â pre┼úul de pia┼ú─â al bunurilor sau serviciilor furnizate în cazul tranzac┼úiei. în acest caz, autorit─â┼úile fiscale vor aplica cea mai adecvat─â dintre metodele prev─âzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
    23. La estimarea pre┼úului de pia┼ú─â al tranzac┼úiilor se poate utiliza una dintre urm─âtoarele metode:
    a) metoda compar─ârii pre┼úurilor;
    b) metoda cost-plus;
    c) metoda pre┼úului de revânzare;
    d) orice alt─â metod─â recunoscut─â în liniile directoare privind pre┼úurile de transfer emise de Organiza┼úia pentru Cooperare ┼či Dezvoltare Economic─â.
    24. în termeni generali, pre┼úul de pia┼ú─â este determinat prin raportarea la tranzac┼úii comparabile necontrolate. O tranzac┼úie este necontrolat─â dac─â se desf─â┼čoar─â între persoane independente.
    25. Metoda compar─ârii pre┼úurilor
    Determinarea pre┼úului de pia┼ú─â are la baz─â compara┼úia pre┼úului tranzac┼úiei analizate cu pre┼úurile practicate de alte entit─â┼úi independente de aceasta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, m─ârfuri sau servicii între persoane afiliate, pre┼úul de pia┼ú─â este acel pre┼ú pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condi┼úiile existente pe pie┼úe, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de m─ârfuri identice ori similare, în cantit─â┼úi comparabile, în acela┼či punct din lan┼úul de produc┼úie ┼či de distribu┼úie ┼či în condi┼úii comparabile de livrare ┼či de plat─â. în acest sens, pentru stabilirea valorii de pia┼ú─â se poate recurge la:
    a) compararea pre┼úurilor convenite între persoane afiliate cu pre┼úurile convenite în rela┼úiile cu persoane independente, pentru tranzac┼úii comparabile (compararea intern─â a pre┼úurilor);
    b) compararea pre┼úurilor convenite între persoane independente, pentru tranzac┼úii comparabile (compararea extern─â a pre┼úurilor).
    Pentru aplicarea metodei compar─ârii pre┼úurilor, pre┼úul de pia┼ú─â al tranzac┼úiei este determinat prin compararea pre┼úului de vânzare al m─ârfurilor ┼či serviciilor identice sau similare, vândute în cantit─â┼úi comparabile, cu pre┼úul de vânzare al m─ârfurilor ┼či al serviciilor supuse evalu─ârii. în cazul în care cantit─â┼úile nu sunt comparabile se utilizeaz─â pre┼úul de vânzare pentru m─ârfurile ┼či serviciile identice sau similare, vândute în cantit─â┼úi diferite. Pentru aceasta, pre┼úul de vânzare se corecteaz─â cu diferen┼úele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferen┼úa de cantitate.
    26. Metoda cost-plus
    Pentru determinarea pre┼úului pie┼úei, metoda se bazeaz─â pe majorarea costurilor principale cu o marj─â de profit corespunz─âtoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceast─â metod─â, în cazul transferului de m─ârfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile produc─âtorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceea┼či metod─â de calcul pe care persoana care face transferul î┼či bazeaz─â ┼či politica de stabilire a pre┼úurilor fa┼ú─â de persoane independente. Suma care se adaug─â la costul astfel stabilit va avea în vedere o marj─â de profit care este corespunz─âtoare domeniului de activitate al contribuabilului. în acest caz, pre┼úul de pia┼ú─â al tranzac┼úiei controlate reprezint─â rezultatul ad─âug─ârii profitului la costurile de mai sus. în cazul în care m─ârfurile sau serviciile sunt transferate printr-un num─âr de persoane afiliate, aceast─â metod─â urmeaz─â s─â fie aplicat─â separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul ┼či activit─â┼úile concrete ale fiec─ârei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului într-o tranzac┼úie controlat─â va fi stabilit în mod corespunz─âtor prin referin┼ú─â la costul plus profitul aceluia┼či furnizor în compara┼úie cu tranzac┼úiile necontrolate. în completare, metoda care poate fi folosit─â este costul plus profitul care a fost câ┼čtigat în tranzac┼úii comparabile de c─âtre o persoan─â independent─â.
    27. Metoda pre┼úului de revânzare
    în cazul acestei metode pre┼úul pie┼úei este determinat pe baza pre┼úului de revânzare al produselor ┼či serviciilor c─âtre entit─â┼úi independente, diminuat cu cheltuielile de vânzare, alte cheltuieli ale contribuabilului ┼či o marj─â de profit. Aceast─â metod─â se aplic─â pornindu-se de la pre┼úul la care un produs cump─ârat de la o persoan─â afiliat─â este revândut unei persoane independente. Acest pre┼ú (pre┼úul de revânzare) este apoi redus cu o marj─â brut─â corespunz─âtoare (marja pre┼úului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânz─âtor din cadrul grupului încearc─â s─â î┼či acopere cheltuielile de vânzare ┼či alte cheltuieli de operare în func┼úie de opera┼úiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate ┼či riscul asumat) ┼či s─â realizeze un profit corespunz─âtor. în acest caz, pre┼úul de pia┼ú─â pentru transferul bunului între entit─â┼úi afiliate este pre┼úul care r─âmâne dup─â sc─âderea marjei brute ┼či dup─â ajustarea cu alte costuri asociate achizi┼úion─ârii produsului. Marja pre┼úului de revânzare a ultimului vânz─âtor într-o tranzac┼úie controlat─â poate fi determinat─â prin referin┼ú─â la marja profitului de revânzare, pe care acela┼či ultim vânz─âtor o câ┼čtig─â pentru bunurile procurate ┼či vândute în cadrul tranzac┼úiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza ┼či marja profitului ultimei vânz─âri realizate de o persoan─â independent─â în cadrul unor tranzac┼úii necontrolate comparabile.
    La stabilirea valorii marjei pre┼úului de revânzare trebuie s─â se aib─â în vedere urm─âtoarele aspecte:
    a) factorii referitori la perioada de timp dintre cump─ârarea ini┼úial─â ┼či revânzare, inclusiv cei referitori la schimb─ârile survenite pe pia┼ú─â în ceea ce prive┼čte cheltuielile, ratele de schimb ┼či infla┼úia;
    b) modific─ârile survenite în starea ┼či gradul de uzur─â al bunurilor ce fac obiectul tranzac┼úiei, inclusiv modific─ârile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
    c) dreptul exclusiv al revânz─âtorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influen┼úa decizia asupra unei schimb─âri a marjei de pre┼ú.
    De regul─â, metoda pre┼úului de revânzare este utilizat─â în cazul în care cel care revinde nu majoreaz─â substan┼úial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizat─â ┼či atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai sunt prelucrate ┼či, în aceste circumstan┼úe, se poate stabili marja adecvat─â.
    28. în sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind pre┼úurile de transfer emise de Organiza┼úia pentru Cooperare ┼či Dezvoltare Economic─â se în┼úelege metoda marjei nete ┼či metoda împ─âr┼úirii profitului.
    29. Metoda marjei nete
    Metoda marjei nete implic─â calcularea marjei nete a profitului, ob┼úinut─â de o persoan─â în urma uneia sau a mai multor tranzac┼úii cu persoane afiliate, ┼či estimarea acestei marje pe baza nivelului ob┼úinut de c─âtre aceea┼či persoan─â în tranzac┼úii cu persoane independente sau pe baza marjei ob┼úinute în tranzac┼úii comparabile efectuate de persoane independente.
    Metoda marjei nete presupune efectuarea unei compara┼úii între anumi┼úi indicatori financiari ai persoanelor afiliate ┼či aceia┼či indicatori ai persoanelor independente, care activeaz─â în cadrul aceluia┼či domeniu de activitate.
    în utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferen┼úele dintre persoanele ale c─âror marje sunt comparabile. în acest sens vor fi avu┼úi în vedere urm─âtorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe pia┼ú─â ┼či a bunurilor echivalente, eficien┼úa ┼či strategia de management, pozi┼úia pe pia┼ú─â, diferen┼úa în structura costurilor ┼či nivelul experien┼úei în afaceri.
    30. Metoda împ─âr┼úirii profitului
    Metoda împ─âr┼úirii profitului se folose┼čte atunci când tranzac┼úiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încât nu este posibil─â identificarea unor tranzac┼úii comparabile. Aceast─â metod─â presupune estimarea profitului ob┼úinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzac┼úii ┼či împ─âr┼úirea acestor profituri între persoanele afiliate, propor┼úional cu profitul care ar fi fost ob┼úinut de c─âtre persoane independente. împ─âr┼úirea profiturilor trebuie s─â se realizeze printr-o estimare adecvat─â a veniturilor realizate ┼či a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzac┼úii de c─âtre fiecare persoan─â. Profiturile trebuie împ─âr┼úite astfel încât s─â reflecte func┼úiile efectuate, riscurile asumate ┼či activele folosite de c─âtre fiecare dintre p─âr┼úi.
    31. în cazul compar─ârii tranzac┼úiilor între persoane afiliate ┼či cele independente se au în vedere:
    a) diferen┼úele determinate de particularit─â┼úile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzac┼úiilor comparabile, în m─âsura în care aceste particularit─â┼úi influen┼úeaz─â pre┼úul de pia┼ú─â al obiectului respectivei tranzac┼úii;
    b) func┼úiile îndeplinite de persoane în tranzac┼úiile respective.
    La analiza func┼úiilor persoanelor participante într-o tranzac┼úie vor fi avute în vedere: importan┼úa economic─â a func┼úiilor îndeplinite de fiecare participant, împ─âr┼úirea riscurilor ┼či a responsabilit─â┼úilor între p─âr┼úile ce particip─â la tranzac┼úie, volumul resurselor angajate, al utilajelor ┼či echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
    32. La stabilirea pre┼úului de pia┼ú─â al tranzac┼úiilor între persoane afiliate se folose┼čte una dintre metodele prev─âzute mai sus. în vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere urm─âtoarele elemente:
    a) metoda care se apropie cel mai mult de împrejur─ârile în care sunt stabilite pre┼úurile supuse liberei concuren┼úe pe pie┼úe comparabile din punct de vedere comercial;
    b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din func┼úionarea efectiv─â a persoanelor afiliate, implicate în tranzac┼úii supuse liberei concuren┼úe;
    c) gradul de precizie cu care se pot face ajust─âri în vederea ob┼úinerii comparabilit─â┼úii;
    d) circumstan┼úele cazului individual;
    e) activit─â┼úile desf─â┼čurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
    f) metoda folosit─â trebuie s─â corespund─â împrejur─ârilor date ale pie┼úei ┼či ale activit─â┼úii contribuabilului;
    g) documenta┼úia care poate fi pus─â la dispozi┼úie de c─âtre contribuabil.
    33. Circumstan┼úele cazului individual care urmeaz─â s─â fie luat în considerare în examinarea pre┼úului de pia┼ú─â sunt:
    a) tipul, starea, calitatea, precum ┼či gradul de noutate al bunurilor, m─ârfurilor ┼či serviciilor transferate;
    b) condi┼úiile pie┼úei pe care bunurile, m─ârfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor persoane independente;
    c) activit─â┼úile desf─â┼čurate ┼či stadiile din lan┼úul produc┼úiei ┼či distribu┼úiei ale entit─â┼úilor implicate;
    d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obliga┼úiile, termenele de plat─â, rabaturile, reducerile, garan┼úiile acordate, asumarea riscului;
    e) în cazul unor rela┼úii de transfer pe termen lung, avantajele ┼či riscurile legate de acestea;
    f) condi┼úiile speciale de concuren┼ú─â.
    34. în aplicarea metodelor prev─âzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau în considerare datele ┼či documentele înregistrate în momentul în care a fost încheiat contractul.
    în cazul contractelor pe termen lung este necesar s─â se aib─â în vedere dac─â ter┼úe p─âr┼úi independente ┼úin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunz─âtoare (de exemplu, clauze de actualizare a pre┼úului).
    în situa┼úia în care în leg─âtur─â cu transferul bunurilor ┼či al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condi┼úii de plat─â sau facilit─â┼úi de credit pentru client, diferite de practica comercial─â obi┼čnuit─â), în cazul furniz─ârii par┼úiale de materiale de c─âtre client sau servicii auxiliare, la determinarea pre┼úului de pia┼ú─â trebuie s─â se ia în considerare ┼či ace┼čti factori.
    35. La aplicarea metodelor prev─âzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau în considerare pre┼úurile care au fost influen┼úate de situa┼úii competitive speciale, cum ar fi:
    a) pre┼úuri practicate pe pie┼úe speciale închise, unde aceste pre┼úuri sunt stabilite diferit de condi┼úiile de pe pia┼úa din care se face transferul;
    b) pre┼úuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe pia┼ú─â;
    c) pre┼úuri care sunt influen┼úate de reglement─ârile autorit─â┼úilor publice.
    36. Atunci când se stabile┼čte pre┼úul de pia┼ú─â al serviciilor în cadrul tranzac┼úiilor între persoane afiliate, autorit─â┼úile fiscale examineaz─â în primul rând dac─â persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzac┼úie în condi┼úiile stabilite de persoanele afiliate.
    în cazul furniz─ârilor de servicii se iau în considerare tarifele obi┼čnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). în cazul în care nu exist─â tarife comparabile se folose┼čte metoda "cost-plus".
    37. în cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de c─âtre acele persoane afiliate care urmeaz─â s─â beneficieze de pe urma publicit─â┼úii f─âcute sau, dac─â este necesar, sunt alocate propor┼úional cu beneficiul. în situa┼úia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mam─â în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlat─â.
    La calcularea profitului, autorit─â┼úile fiscale estimeaz─â cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, propor┼úional cu beneficiile câ┼čtigate de aceste persoane din publicitate. Dac─â un contribuabil efectueaz─â cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaz─â ┼či o persoan─â afiliat─â, se presupune c─â prima persoan─â a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, propor┼úional cu natura ┼či sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independent─â.
    Pentru a stabili mai clar propor┼úiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoan─â cu publicitatea, de care beneficiaz─â dou─â sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pie┼úele pe care s-a f─âcut publicitatea ┼či cota de pia┼ú─â a respectivelor persoane afiliate în vânz─ârile de bunuri ┼či servicii c─ârora li s-a f─âcut reclama.
    38. Când un contribuabil acord─â un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când acesta prime┼čte un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul ┼či destina┼úia sa, pre┼úul pie┼úei pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreat─â de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condi┼úii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv împrumutului.
    în cazul serviciilor de finan┼úare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaz─â:
    a) dac─â împrumutul dat este în interesul desf─â┼čur─ârii activit─â┼úii beneficiarului ┼či a fost utilizat─â în acest scop;
    b) dac─â a existat o schem─â de distribu┼úie a profitului.
    încadrarea împrumutului în schema de distribu┼úie a profitului va fi presupus─â dac─â la data acord─ârii împrumutului nu se a┼čteapt─â în mod cert o rambursare a împrumutului sau dac─â contractul con┼úine clauze defavorabile pentru pl─âtitor.
    Atunci când se examineaz─â dobânda, trebuie luate în considerare: suma ┼či durata împrumutului, natura ┼či scopul împrumutului, garan┼úia implicat─â, valuta implicat─â, riscurile de schimb ┼či costurile m─âsurilor de asigurare a ratei de schimb, precum ┼či alte circumstan┼úe de acordare a împrumutului.
    Raportarea condi┼úiilor de împrumut are în vedere ratele dobânzii aplicate în împrejur─âri comparabile ┼či în aceea┼či zon─â valutar─â de o persoan─â independent─â. De asemenea, trebuie s─â se ┼úin─â seama de m─âsurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a împ─âr┼úi riscul de schimb (de exemplu: clauze care men┼úin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru plat─â la termen pe cheltuiala împrumut─âtorului).
    39. în cazul dobânzilor aferente furnizorilor de bunuri ┼či de servicii este necesar s─â se examineze dac─â costul dobânzii reprezint─â o practic─â comercial─â obi┼čnuit─â sau dac─â p─âr┼úile care fac tranzac┼úia cer dobând─â acolo unde, în tranzac┼úii comparabile, bunurile ┼či serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiz─â se au în vedere ┼či la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.
    40. Atunci când se stabile┼čte pre┼úul de pia┼ú─â al drepturilor de proprietate intelectual─â în cadrul tranzac┼úiilor între persoane afiliate, autorit─â┼úile fiscale examineaz─â în primul rând dac─â persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzac┼úie în condi┼úiile stabilite de persoane afiliate.
    în cazul transferului de drepturi de proprietate intelectual─â, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licen┼úelor, know-how ┼či altele de aceea┼či natur─â, costurile folosirii propriet─â┼úii nu sunt deduse separat dac─â drepturile sunt transferate în leg─âtur─â cu furnizarea de bunuri sau de servicii ┼či dac─â sunt incluse în pre┼úul acestora.
    41. în cazul serviciilor de administrare ┼či conducere din interiorul grupului se au în vedere urm─âtoarele:
    a) între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultan┼ú─â sau func┼úii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societ─â┼úii-mam─â, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerut─â o remunera┼úie pentru aceste activit─â┼úi, în m─âsura în care baza lor legal─â este rela┼úia juridic─â care guverneaz─â forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc leg─âturile dintre entit─â┼úi. Cheltuielile de aceast─â natur─â pot fi deduse numai dac─â astfel de entit─â┼úi furnizeaz─â în plus servicii persoanelor afiliate sau dac─â în pre┼úul bunurilor ┼či în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare ┼či serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natur─â de c─âtre o filial─â care folose┼čte aceste servicii luând în considerare rela┼úia juridic─â dintre ele, numai pentru propriile condi┼úii, ┼úinând seama c─â nu ar fi folosit aceste servicii dac─â ar fi fost o persoan─â independent─â;
    b) serviciile trebuie s─â fie prestate în fapt. Simpla existen┼ú─â a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficient─â, deoarece, ca regul─â general─â, persoanele independente pl─âtesc doar serviciile care au fost prestate în fapt.
    Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorit─â┼úile fiscale vor lua în considerare ┼či liniile directoare privind pre┼úurile de transfer, emise de Organiza┼úia pentru Cooperare ┼či Dezvoltare Economic─â.

    Codul fiscal:

    TITLUL II
    Impozitul pe profit

    CAP. 1
    Dispozi┼úii generale

    Contribuabili
    ART. 13
    Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urm─âtoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
    a) persoanele juridice române;

    Norme metodologice:
    1. Fac parte din aceast─â categorie companiile na┼úionale, societ─â┼úile na┼úionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societ─â┼úile comerciale, indiferent de forma juridic─â de organizare ┼či de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital str─âin sau cu capital integral str─âin, societ─â┼úile agricole ┼či alte forme de asociere agricol─â cu personalitate juridic─â, organiza┼úiile cooperatiste, institu┼úiile financiare ┼či institu┼úiile de credit, funda┼úiile, asocia┼úiile, organiza┼úiile, precum ┼či orice alt─â entitate care are statutul legal de persoan─â juridic─â constituit─â potrivit legisla┼úiei române.
    2. în cazul persoanelor juridice române care de┼úin participa┼úii în capitalul altor societ─â┼úi comerciale ┼či care întocmesc situa┼úii financiare consolidate, calculul ┼či plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiec─ârei persoane juridice din grup.

    Codul fiscal:
    b) persoanele juridice str─âine care desf─â┼čoar─â activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

    Norme metodologice:
    3. Persoanele juridice str─âine, cum sunt: companiile, funda┼úiile, asocia┼úiile, organiza┼úiile ┼či orice entit─â┼úi similare, înfiin┼úate ┼či organizate în conformitate cu legisla┼úia unei alte ┼ú─âri, devin subiect al impunerii atunci când î┼či desf─â┼čoar─â activitatea, integral sau par┼úial, prin intermediul unui sediu permanent în România, a┼ča cum este definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activit─â┼úii sediului.

    Codul fiscal:
    Scutiri
    ART. 15
    (1) Sunt scuti┼úi de la plata impozitului pe profit urm─âtorii contribuabili: [...]
    d) funda┼úiile române constituite ca urmare a unui legat;

    Norme metodologice:
    4. Funda┼úia constituit─â ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonan┼úa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia┼úii ┼či funda┼úii, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, este subiectul de drept înfiin┼úat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauz─â de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent ┼či irevocabil realiz─ârii unui scop de interes general sau, dup─â caz, comunitar.

    Codul fiscal:
    e) cultele religioase, pentru veniturile ob┼úinute din activit─â┼úi economice care sunt utilizate pentru sus┼úinerea activit─â┼úilor cu scop caritabil;

    Norme metodologice:
    5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunz─âtor veniturilor ob┼úinute din activit─â┼úi economice, altele decât cele men┼úionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, în situa┼úia în care sumele respective sunt utilizate, în anul curent sau în anii urm─âtori, pentru sus┼úinerea activit─â┼úilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate în dificult─â┼úi materiale, a oamenilor f─âr─â ad─âpost, a centrelor de îngrijire a copiilor ┼či b─âtrânilor etc. Justificarea utiliz─ârii veniturilor pentru sus┼úinerea activit─â┼úilor cu scop caritabil se realizeaz─â în baza documentelor care atest─â efectuarea cheltuielilor respective.

    Codul fiscal:
    f) cultele religioase, pentru veniturile ob┼úinute din producerea ┼či valorificarea obiectelor ┼či produselor necesare activit─â┼úii de cult, potrivit legii, ┼či pentru veniturile ob┼úinute din chirii, cu condi┼úia ca sumele respective s─â fie utilizate, în anul curent sau în anii urm─âtori, pentru între┼úinerea ┼či func┼úionarea unit─â┼úilor de cult, pentru lucr─ârile de construc┼úie, de repara┼úie ┼či de consolidare a l─âca┼čurilor de cult ┼či a cl─âdirilor ecleziastice, pentru înv─â┼ú─âmânt ┼či pentru ac┼úiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din desp─âgubiri sub form─â b─âneasc─â, ob┼úinute ca urmare a m─âsurilor reparatorii prev─âzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
    g) institu┼úiile de înv─â┼ú─âmânt particular acreditate, precum ┼či cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urm─âtori, potrivit Legii înv─â┼ú─âmântului nr. 84/1995, republicat─â, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare ┼či Ordonan┼úei de urgen┼ú─â a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m─âsuri pentru îmbun─ât─â┼úirea finan┼ú─ârii înv─â┼ú─âmântului superior, cu modific─ârile ulterioare;

    Norme metodologice:
    6. Veniturile ob┼úinute din activit─â┼úi economice de c─âtre contribuabilii prev─âzu┼úi la art. 15 alin. (1) lit. e), f), g) ┼či h) din Codul fiscal ┼či care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres men┼úionate la literele respective se supun impozit─ârii cu cota prev─âzut─â la art. 17 alin. (1) din Codul fiscal. în vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile ob┼úinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realiz─ârii acestor venituri.

    Codul fiscal:
    (2) Organiza┼úiile nonprofit, organiza┼úiile sindicale ┼či organiza┼úiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urm─âtoarele tipuri de venituri: [...]
    k) veniturile ob┼úinute din reclam─â ┼či publicitate, realizate de organiza┼úiile nonprofit de utilitate public─â, potrivit legilor de organizare ┼či func┼úionare, din domeniul culturii, cercet─ârii ┼čtiin┼úifice, înv─â┼ú─âmântului, sportului, s─ân─ât─â┼úii, precum ┼či de camerele de comer┼ú ┼či industrie, organiza┼úiile sindicale ┼či organiza┼úiile patronale.

    Norme metodologice:
    7. Sunt venituri neimpozabile din reclam─â ┼či publicitate veniturile ob┼úinute din închirieri de spa┼úii publicitare pe: cl─âdiri, terenuri, tricouri, c─âr┼úi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile ob┼úinute din prest─âri de servicii de intermediere în reclam─â ┼či publicitate.

    Codul fiscal:
    (3) Organiza┼úiile nonprofit, organiza┼úiile sindicale ┼či organiza┼úiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit ┼či pentru veniturile din activit─â┼úi economice realizate pân─â la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prev─âzute la alin. (2). Organiza┼úiile prev─âzute în prezentul alineat datoreaz─â impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prev─âzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prev─âzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dup─â caz.

    Norme metodologice:
    8. Organiza┼úiile nonprofit care ob┼úin venituri, altele decât cele men┼úionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, ┼či dep─â┼česc limita prev─âzut─â la alin. (3) pl─âtesc impozit pentru profitul corespunz─âtor acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. în acest sens se vor avea în vedere urm─âtoarele:
    a) stabilirea veniturilor neimpozabile prev─âzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
    b) determinarea veniturilor neimpozabile prev─âzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urm─âtorilor pa┼či:
    - calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Na┼úional─â a României pentru anul fiscal respectiv;
    - calculul valorii procentului de 10% din veniturile prev─âzute la lit. a);
    - stabilirea veniturilor neimpozabile prev─âzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mic─â dintre sumele stabilite conform preciz─ârilor anterioare;
    c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) ┼či b);
    d) determinarea veniturilor impozabile prin sc─âderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
    e) calculul profitului impozabil corespunz─âtor veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere urm─âtoarele:
    (i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realiz─ârii veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesar─â utilizarea de c─âtre contribuabil a unor chei corespunz─âtoare de repartizare a cheltuielilor comune;
    (ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luându-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
    (iii) stabilirea profitului impozabil ca diferen┼ú─â între veniturile impozabile de la lit. d) ┼či cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
    f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prev─âzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dup─â caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).
    8^1. Veniturile realizate de organiza┼úiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.
    8^2. Prevederile alin. (2) ┼či alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, sunt aplicabile ┼či persoanelor juridice care sunt constituite ┼či func┼úioneaz─â potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ┼či celor forestiere, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare.

    Codul fiscal:
    Anul fiscal
    ART. 16
    (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
    (2) Când un contribuabil se înfiin┼úeaz─â sau înceteaz─â s─â mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabil─â este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

    Norme metodologice:
    9. în cazul înfiin┼ú─ârii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabil─â începe:
    a) de la data înregistr─ârii acestuia la registrul comer┼úului, dac─â are aceast─â obliga┼úie;
    b) de la data înregistr─ârii în registrul ┼úinut de instan┼úele judec─âtore┼čti competente, dac─â are aceast─â obliga┼úie;
    c) de la data încheierii sau, dup─â caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau na┼čtere unei noi persoane juridice.
    10. Perioada impozabil─â se încheie, în cazul diviz─ârilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existen┼úei persoanelor juridice supuse acestor opera┼úiuni, la urm─âtoarele date:
    a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societ─â┼úi noi, la data înregistr─ârii în registrul comer┼úului a noii societ─â┼úi sau a ultimei dintre ele;
    b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comer┼úului a men┼úiunii privind majorarea capitalului social al societ─â┼úii absorbante.
    în cazul lichid─ârii unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabil─â înceteaz─â o dat─â cu data radierii din registrul unde a fost înregistrat─â înfiin┼úarea acestuia.

    Codul fiscal:
    Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri ┼či pariuri sportive
    ART. 18
    Contribuabilii care desf─â┼čoar─â activit─â┼úi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive ┼či la care impozitul pe profit datorat pentru activit─â┼úile prev─âzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obliga┼úi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

    Norme metodologice:
    11. Intr─â sub inciden┼úa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desf─â┼čoar─â activit─â┼úi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, încadra┼úi potrivit dispozi┼úiilor legale în vigoare; ace┼čtia trebuie s─â organizeze ┼či s─â conduc─â eviden┼úa contabil─â pentru a se cunoa┼čte veniturile ┼či cheltuielile corespunz─âtoare acestor activit─â┼úi. La determinarea profitului aferent acestor activit─â┼úi se iau în calcul ┼či cheltuielile de conducere ┼či administrare ┼či alte cheltuieli comune ale contribuabilului, propor┼úional cu veniturile ob┼úinute din aceste activit─â┼úi. în cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decât 5% din veniturile ob┼úinute din aceste activit─â┼úi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adaug─â la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activit─â┼úi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activit─â┼úilor respective, înregistrate în conformitate cu reglement─ârile contabile.

    Codul fiscal:

    CAP. 2
    Calculul profitului impozabil

    Reguli generale
    ART. 19
    (1) Profitul impozabil se calculeaz─â ca diferen┼ú─â între veniturile realizate din orice surs─â ┼či cheltuielile efectuate în scopul realiz─ârii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile ┼či la care se adaug─â cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul ┼či alte elemente similare veniturilor ┼či cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

    Norme metodologice:
    12. Veniturile ┼či cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglement─ârilor contabile date în baza Legii contabilit─â┼úii nr. 82/1991, republicat─â, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, precum ┼či orice alte elemente similare veniturilor ┼či cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile ┼či se adaug─â cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
    Exemple de elemente similare veniturilor:
    - diferen┼úele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evalu─ârii crean┼úelor ┼či datoriilor în valut─â, înregistrate în eviden┼úa contabil─â în rezultatul reportat, ca urmare a retrat─ârii sau transpunerii;
    - rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situa┼úia în care au fost deductibile din profitul impozabil.
    Exemple de elemente similare cheltuielilor:
    - diferen┼úele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evalu─ârii crean┼úelor ┼či datoriilor în valut─â, înregistrate în eviden┼úa contabil─â în rezultatul reportat, ca urmare a retrat─ârii sau transpunerii;
    - cheltuiala cu valoarea neamortizat─â a cheltuielilor de cercetare ┼či dezvoltare ┼či a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrat─â în rezultatul reportat. în acest caz, cheltuiala este deductibil─â fiscal pe perioada r─âmas─â de amortizat a acestor imobiliz─âri, respectiv durata ini┼úial─â stabilit─â conform legii, mai pu┼úin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. în mod similar se va proceda ┼či în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor ┼či amenaj─ârilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retrat─ârii situa┼úiilor financiare anuale.
    Veniturile ┼či cheltuielile generate de executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglement─ârilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil.
    13. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaz─â prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale c─âreia îi apar┼úin. în cazul în care contribuabilul constat─â c─â dup─â depunerea declara┼úiei anuale un element de venit sau de cheltuial─â a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat s─â depun─â declara┼úia rectificativ─â pentru anul fiscal respectiv. Dac─â în urma efectu─ârii acestei corec┼úii rezult─â o sum─â suplimentar─â de plat─â a impozitului pe profit, atunci pentru aceast─â sum─â se datoreaz─â dobânzi ┼či penalit─â┼úi de întârziere conform legisla┼úiei în vigoare.
    14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prev─âzute de legisla┼úia în vigoare se aplic─â trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dup─â caz, astfel încât la finele anului acestea s─â se încadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obliga┼úia de a pl─âti impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prev─âzute de legisla┼úia în vigoare se aplic─â anual.
    15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obliga┼úi s─â întocmeasc─â un registru de eviden┼ú─â fiscal─â, într-un singur exemplar, compus din cel pu┼úin 100 de file, ┼úinut în form─â scris─â sau electronic─â. Completarea se face în ordine cronologic─â, iar informa┼úiile înregistrate trebuie s─â corespund─â cu opera┼úiunile fiscale ┼či cu datele prezentate în declara┼úiile de impunere. Registrul de eviden┼ú─â fiscal─â se completeaz─â în toate situa┼úiile în care informa┼úiile cuprinse în declara┼úia fiscal─â sunt ob┼úinute în urma unor prelucr─âri ale datelor furnizate din înregistr─ârile contabile. Modul de completare a registrului de eviden┼ú─â fiscal─â este la latitudinea fiec─ârui contribuabil, în func┼úie de specificul activit─â┼úii ┼či de necesit─â┼úile proprii ale acestuia. Acestea se refer─â la: calculul dobânzilor ┼či al diferen┼úelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscal─â, reduceri ┼či scutiri de impozit pe profit, eviden┼úa fiscal─â a vânz─ârilor cu plata în rate, valoarea fiscal─â în cazul efectu─ârii opera┼úiunilor prev─âzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea opera┼úiuni.

    Codul fiscal:
    (3) Contribuabilii care au optat pân─â la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe m─âsur─â ce ratele devin scadente, beneficiaz─â în continuare de aceast─â facilitate pe durata derul─ârii contractelor respective; cheltuielile corespunz─âtoare sunt deductibile la acelea┼či termene scadente, propor┼úional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea total─â a contractului.

    Norme metodologice:
    16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livr─ârii bunurilor, execut─ârii lucr─ârilor sau prest─ârii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata în rate pân─â la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile ┼či cheltuielile aferente bunurilor mobile ┼či imobile produse, lucr─ârilor executate ┼či serviciilor prestate, valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe m─âsur─â ce ratele devin scadente, pe durata derul─ârii contractelor respective.

    Codul fiscal:
    (4) în cazul contribuabililor care desf─â┼čoar─â activit─â┼úi de servicii interna┼úionale, în baza conven┼úiilor la care România este parte, veniturile ┼či cheltuielile efectuate în scopul realiz─ârii acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglement─ârile din aceste conven┼úii.

    Norme metodologice:
    17. Intr─â sub inciden┼úa acestui alineat contribuabilii care desf─â┼čoar─â activit─â┼úi de servicii interna┼úionale care aplic─â regulile de eviden┼ú─â ┼či decontare a veniturilor ┼či cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conven┼úiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile po┼čtale, telecomunica┼úiile, transporturile interna┼úionale).

    Codul fiscal:
    Venituri neimpozabile
    ART. 20
    Urm─âtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
    a) dividendele primite de la o persoan─â juridic─â român─â;
    b) diferen┼úele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorpor─ârii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se de┼úin titluri de participare, precum ┼či diferen┼úele de valoare a investi┼úiilor financiare pe termen lung reprezentând ac┼úiuni de┼úinute la societ─â┼úi afiliate, titluri de participare ┼či investi┼úii de┼úinute ca imobiliz─âri, înregistrate astfel, potrivit reglement─ârilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesion─ârii, a retragerii, lichid─ârii investi┼úiilor financiare, precum ┼či la data retragerii capitalului social la persoana juridic─â la care se de┼úin titlurile de participare; [...]

    Norme metodologice:
    18. în sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, dividendele de încasat/încasate de un contribuabil de la o persoan─â juridic─â român─â, reprezint─â venituri neimpozabile la data înregistr─ârii acestora în eviden┼úa contribuabilului, potrivit reglement─ârilor contabile.
    19. în aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, investi┼úiile financiare pe termen lung reprezint─â activele înregistrate astfel potrivit reglement─ârilor contabile, constând în: ac┼úiuni de┼úinute la societ─â┼úi afiliate, titluri de participare ┼či investi┼úii de┼úinute ca imobiliz─âri.
    La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesion─ârii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social de┼úinut la o persoan─â juridic─â, precum ┼či la data lichid─ârii investi┼úiilor financiare, valoarea fiscal─â utilizat─â pentru calculul câ┼čtigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investi┼úiile financiare, au avut-o înainte de înregistrarea diferen┼úelor favorabile respective.

    Codul fiscal:
    d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum ┼či veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

    Norme metodologice:
    20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaz─â cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectu─ârii lor, cum sunt: ramburs─ârile de impozit pe profit pl─âtit în perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi ┼či/sau penalit─â┼úi de întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor ┼či altele asemenea. Veniturile rezultate din înregistrarea în eviden┼úa contabil─â a crean┼úelor privind impozitul pe profit amânat sunt venituri neimpozabile.

    Codul fiscal:
    e) veniturile neimpozabile, prev─âzute expres în acorduri ┼či memorandumuri aprobate prin acte normative.

    Norme metodologice:
    21. Contribuabilii pentru care prin acorduri ┼či memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prev─âzut faptul c─â profitul aferent anumitor activit─â┼úi nu este impozabil sunt obliga┼úi s─â organizeze ┼či s─â conduc─â eviden┼úa contabil─â pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activit─â┼úi se iau în calcul ┼či cheltuielile de conducere ┼či administrare ┼či alte cheltuieli comune ale contribuabilului, propor┼úional cu veniturile ob┼úinute din acele activit─â┼úi, în situa┼úia în care eviden┼úa contabil─â nu asigur─â informa┼úia necesar─â identific─ârii acestora, dup─â caz.

    Codul fiscal:
    Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
    ART. 20^1
    (1) Dup─â data ader─ârii României la Uniunea European─â sunt, de asemenea, neimpozabile ┼či:
    (a) dividendele primite de o persoan─â juridic─â român─â, societate-mam─â, de la o filial─â a sa situat─â într-un stat membru, dac─â persoana juridic─â român─â întrune┼čte cumulativ urm─âtoarele condi┼úii:
    1. pl─âte┼čte impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, f─âr─â posibilitatea unei op┼úiuni sau except─âri;
    2. de┼úine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;
    3. La data înregistr─ârii venitului din dividende, de┼úine participa┼úia minim─â men┼úionat─â la pct. 2, pe o perioad─â neîntrerupt─â de cel pu┼úin 2 ani.
    Sunt, de asemenea, neimpozabile ┼či dividendele primite de persoana juridic─â român─â prin intermediul sediului s─âu permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridic─â roman─â îndepline┼čte cumulativ condi┼úiile prev─âzute la pct. 1 - 3.
    (b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice str─âine din alte state membre, societ─â┼úi-mam─â, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dac─â persoana juridic─â str─âin─â întrune┼čte, cumulativ, urm─âtoarele condi┼úii:
    1. are una din formele de organizare prev─âzute la alin. (4);
    2. în conformitate cu legisla┼úia fiscal─â a statului membru, este considerat─â a fi rezident al statului membru respectiv ┼či, în temeiul unei conven┼úii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat ter┼ú, nu se consider─â c─â are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
    3. pl─âte┼čte, în conformitate cu legisla┼úia fiscal─â a unui stat membru, f─âr─â posibilitatea unei op┼úiuni sau except─âri, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
    4. de┼úine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minim─â de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;
    5. la data înregistr─ârii venitului din dividende de c─âtre sediul permanent din România, persoana juridic─â str─âin─â de┼úine participa┼úia minim─â prev─âzut─â la pct. 4, pe o perioad─â neîntrerupt─â de cel pu┼úin 2 ani. [...]

    Norme metodologice:
    21^1. în aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, condi┼úia legat─â de perioada minim─â de de┼úinere de 2 ani va fi în┼úeleas─â luându-se în considerare hot─ârârea Cur┼úii Europene de Justi┼úie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 ┼či C-292/94. Astfel, în situa┼úia în care, la data înregistr─ârii dividendului de c─âtre societatea-mam─â, persoan─â juridic─â român─â, respectiv de c─âtre sediul permanent al unei societ─â┼úi-mam─â, persoan─â juridic─â str─âin─â dintr-un stat membru, condi┼úia referitoare la perioada minim─â de de┼úinere de 2 ani nu este îndeplinit─â, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condi┼úia este îndeplinit─â, contribuabilul urmeaz─â s─â beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. în acest sens, contribuabilul trebuie s─â depun─â declara┼úia rectificativ─â privind impozitul pe profit.
    21^2. Pentru îndeplinirea condi┼úiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, societ─â┼úile-mam─â, persoane juridice str─âine, trebuie s─â pl─âteasc─â, în conformitate cu legisla┼úia fiscal─â a unui stat membru, f─âr─â posibilitatea unei op┼úiuni sau except─âri, unul din urm─âtoarele impozite:
    - impot des societes/vennootschapsbelasting, în Belgia;
    - selskabsskat, în Danemarca;
    - Korperschaftsteuer, în Republica Federal─â Germania;
    - phoros eisodematos uomikou prosopon kerdoskopikou kharaktera, în Grecia;
    - impuesto sobre sociedades, în Spania;
    - impot sur les societes, în Fran┼úa;
    - corporation tax, în Irlanda;
    - imposta sul reddito delle societa, în Italia;
    - impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;
    - vennootschapsbelasting, în Olanda;
    - Korperschaftsteuer, în Austria;
    - imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
    - y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;
    - statlig inkomstskatt, în Suedia;
    - corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii ┼či Irlandei de Nord;
    - D an z prijmu pravnickych osob, în Republica Ceh─â;
    - T ulumaks, în Estonia;
    - phoros eisodematos, în Cipru;
    - uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;
    - P elno mokestis, în Lituania;
    - T arsasagi ado, în Ungaria;
    - T axxa fuq l-income, în Malta;
    - P odatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;
    - D avek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;
    - D an z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;
    - korporativen dank, în Bulgaria.
    21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române ┼či bulgare, societ─â┼úi-mam─â, sunt:
    - societ─â┼úile înfiin┼úate în baza legii române, cunoscute ca "societ─â┼úi pe ac┼úiuni", "societ─â┼úi în comandit─â pe ac┼úiuni", "societ─â┼úi cu r─âspundere limitat─â";
    - societ─â┼úile înfiin┼úate în baza legii bulgare, cunoscute ca "sbiratelnoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo", "drujestvoto s ogranicena otgovornost", "ak┼úionernoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo s ak┼úii.

    Codul fiscal:
    Cheltuieli
    ART. 21
    (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realiz─ârii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

    Norme metodologice:
    22. Cheltuielile efectuate în scopul realiz─ârii de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea ┼či comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucr─ârilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
    23. în sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realiz─ârii de venituri impozabile ┼či urm─âtoarele:
    a) cheltuielile efectuate cu editarea publica┼úiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative ┼či în limita cotelor prev─âzute în contractele de distribu┼úie, cu condi┼úia reflect─ârii în contabilitate a veniturilor ┼či cheltuielilor potrivit reglement─ârilor contabile;
    b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea ad─âugat─â ca urmare a aplic─ârii proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea ad─âugat─â" din Codul fiscal, precum ┼či în alte situa┼úii când taxa pe valoarea ad─âugat─â este înregistrat─â pe cheltuieli, în situa┼úia în care taxa pe valoarea ad─âugat─â este aferent─â unor bunuri sau servicii achizi┼úionate în scopul realiz─ârii de venituri impozabile;
    c) cheltuielile reprezentând valoarea crean┼úelor comerciale înstr─âinate, potrivit legii.
    d) penalit─â┼úile de întârziere ┼či daunele-interese, stabilite, potrivit legii, în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe m─âsura înregistr─ârii lor.
    24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile înregistrate de contribuabil reprezentând diferen┼úe de valoare aferente ac┼úiunilor proprii dobândite ┼či anulate ulterior dobândirii în situa┼úiile prev─âzute de Legea nr. 31/1990 privind societ─â┼úile comerciale, republicat─â, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare.

    Codul fiscal:
    (2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realiz─ârii de venituri ┼či: [...]
    b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protec┼úia muncii ┼či cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munc─â ┼či a bolilor profesionale;

    Norme metodologice:
    25. Intr─â sub inciden┼úa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condi┼úiile în care specificul activit─â┼úii desf─â┼čurate se încadreaz─â în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protec┼úie a muncii, stabilite conform legisla┼úiei în materie.

    Codul fiscal:
    c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munc─â, boli profesionale sau riscuri profesionale;

    Norme metodologice:
    26. Intr─â sub inciden┼úa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentând contribu┼úiile pentru asigurarea de accidente de munc─â ┼či boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc─â ┼či boli profesionale, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legisla┼úiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

    Codul fiscal:
    e) cheltuielile de transport ┼či cazare în ┼úar─â ┼či în str─âin─âtate efectuate de c─âtre salaria┼úi ┼či administratori, în cazul în care contribuabilul realizeaz─â profit în exerci┼úiul curent ┼či/sau din anii preceden┼úi;

    Norme metodologice:
    27. Calitatea de administrator rezult─â din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.
    28. *** Abrogat

    Codul fiscal:
    f) contribu┼úia la rezerva mutual─â de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

    Norme metodologice:
    29. Intr─â sub inciden┼úa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotiza┼úiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglement─ârile legale.

    Codul fiscal:
    g) taxele de înscriere, cotiza┼úiile ┼či contribu┼úiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum ┼či contribu┼úiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc─â;

    Norme metodologice:
    30. Intr─â sub inciden┼úa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de înscriere, cotiza┼úiile ┼či contribu┼úiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar ┼či altele asemenea. Contribu┼úiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc─â sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.

    31. *** Abrogat
    32. *** Abrogat

    Codul fiscal:
    n) pierderile înregistrate la scoaterea din eviden┼ú─â a crean┼úelor neîncasate, în urm─âtoarele cazuri:
    1. procedura de faliment a debitorilor a fost închis─â pe baza hot─ârârii judec─âtore┼čti;
    2. debitorul a decedat ┼či crean┼úa nu poate fi recuperat─â de la mo┼čtenitori;
    3. debitorul este dizolvat, în cazul societ─â┼úii cu r─âspundere limitat─â cu asociat unic, sau lichidat, f─âr─â succesor;
    4. debitorul înregistreaz─â dificult─â┼úi financiare majore care îi afecteaz─â întreg patrimoniul.

    Norme metodologice:
    32^1. Dificult─â┼úile financiare majore care afecteaz─â întregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezult─â din situa┼úii excep┼úionale determinate de calamit─â┼úi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe ┼či în caz de r─âzboi.

    Codul fiscal:
    (3) Urm─âtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat─â:
    a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicat─â asupra diferen┼úei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile ┼či totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol ┼či cheltuielile cu impozitul pe profit;

    Norme metodologice:
    33. Baza de calcul la care se aplic─â cota de 2% o reprezint─â diferen┼úa dintre totalul veniturilor ┼či cheltuielile înregistrate conform reglement─ârilor contabile, la care se efectueaz─â ajust─ârile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent ┼či amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

    34. *** Abrogat

    Codul fiscal:
    d) perisabilit─â┼úile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administra┼úiei centrale, împreun─â cu institu┼úiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finan┼úelor Publice;

    Norme metodologice:
    35. Nu sunt considerate perisabilit─â┼úi pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesar─â pentru fabricarea unui produs sau ob┼úinerea unui serviciu.

    Codul fiscal:
    [...]
    j) cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;
    k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntar─â de s─ân─âtate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;

    Norme metodologice:
    35^1. Intr─â sub inciden┼úa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Na┼úional─â a României la data înregistr─ârii cheltuielilor.
    35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar─â de s─ân─âtate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma în domeniul s─ân─ât─â┼úii nr. 95/2006, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Na┼úional─â a României la data înregistr─ârii cheltuielilor.

    Codul fiscal:
    l) cheltuielile pentru func┼úionarea, între┼úinerea ┼či repararea locuin┼úelor de serviciu situate în localitatea unde se afl─â sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunz─âtoare suprafe┼úelor construite prev─âzute de legea locuin┼úei, care se majoreaz─â din punct de vedere fiscal cu 10% . Diferen┼úa nedeductibil─â trebuie recuperat─â de la beneficiari, respectiv chiria┼či/locatari;

    Norme metodologice:
    36. în cazul locuin┼úei de serviciu date în folosin┼úa unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru func┼úionarea, între┼úinerea ┼či repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunz─âtoare raportului dintre suprafa┼úa construit─â prev─âzut─â de Legea locuin┼úei nr. 114/1996, republicat─â, cu modific─ârile ulterioare, majorat─â cu 10%, ┼či totalul suprafe┼úei construite a locuin┼úei de serviciu respective.

    Codul fiscal:
    m) cheltuielile de func┼úionare, între┼úinere ┼či repara┼úii aferente unui sediu aflat în locuin┼úa proprietate personal─â a unei persoane fizice, folosit─â ┼či în scop personal, deductibile în limita corespunz─âtoare suprafe┼úelor puse la dispozi┼úia societ─â┼úii în baza contractelor încheiate între p─âr┼úi, în acest scop;

    Norme metodologice:
    37. în cazul în care sediul unui contribuabil se afl─â în locuin┼úa proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de func┼úionare, între┼úinere ┼či repara┼úii aferente sediului sunt deductibile în limita determinat─â pe baza raportului dintre suprafa┼úa pus─â la dispozi┼úie contribuabilului, men┼úionat─â în contractul încheiat între p─âr┼úi, ┼či suprafa┼úa total─â a locuin┼úei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de func┼úionare, între┼úinere ┼či repara┼úii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilit─â┼úi ┼či alte documente.

    Codul fiscal:
    (4) Urm─âtoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
    a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferen┼úe din anii preceden┼úi sau din anul curent, precum ┼či impozitele pe profit sau pe venit pl─âtite în str─âin─âtate. Sunt nedeductibile ┼či cheltuielile cu impozitele nere┼úinute la surs─â în numele persoanelor fizice ┼či juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

    Norme metodologice:
    38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferen┼úe din anii preceden┼úi sau din anul curent, precum ┼či impozitele pl─âtite în str─âin─âtate. Sunt nedeductibile ┼či impozitele cu re┼úinere la surs─â pl─âtite în numele persoanelor fizice ┼či juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.

    Codul fiscal:
    b) dobânzile/major─ârile de întârziere, amenzile, confisc─ârile ┼či penalit─â┼úile de întârziere datorate c─âtre autorit─â┼úile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalit─â┼úile sau major─ârile datorate c─âtre autorit─â┼úi str─âine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente ┼či/sau autorit─â┼úi str─âine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excep┼úia major─ârilor al c─âror regim este reglementat prin conven┼úiile de evitare a dublei impuneri.

    Norme metodologice:
    39. Prin autorit─â┼úi române se în┼úelege totalitatea organelor administra┼úiei publice centrale ┼či locale care urm─âresc ┼či încaseaz─â amenzi, major─âri ┼či penalit─â┼úi de întârziere, execut─â confisc─âri, potrivit prevederilor legale.
    40. Major─ârile ┼či penalit─â┼úile datorate în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile.
    Ca excep┼úie de la regula alineatului precedent, major─ârile datorate în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit conven┼úiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobânzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condi┼úiile prev─âzute de titlul II din Codul fiscal.

    Codul fiscal:
    [...]
    c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips─â din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum ┼či taxa pe valoarea ad─âugat─â aferent─â, dac─â aceasta este datorat─â potrivit prevederilor titlului VI. Nu intr─â sub inciden┼úa acestor prevederi stocurile ┼či mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamit─â┼úi naturale sau a altor cauze de for┼ú─â major─â, în condi┼úiile stabilite prin norme; [...]

    Norme metodologice:
    41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lips─â din gestiune sau degradate ┼či neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea ad─âugat─â aferent─â, dup─â caz, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intr─â sub inciden┼úa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare.
    42. în sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, cheltuielile privind stocurile ┼či mijloacele fixe amortizabile distruse în întregime ca urmare a unor calamit─â┼úi naturale sau a altor cauze de for┼ú─â major─â, sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în m─âsura în care stocurile/mijloacele fixe distruse se g─âsesc situate în zone pentru care s-a instituit, potrivit prevederilor legale în vigoare, stare de urgen┼ú─â, contribuabilii fiind obliga┼úi în aceast─â situa┼úie s─â respecte ┼či s─â aplice prevederi legale speciale pentru fiecare domeniu, precum ┼či m─âsuri dispuse de autorit─â┼úile competente. Totodat─â, sunt considerate deductibile ┼či cheltuielile privind stocurile ┼či mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe ┼či în caz de r─âzboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe ┼či în caz de r─âzboi sunt cele prev─âzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicat─â, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare.

    Codul fiscal:
    e) cheltuielile f─âcute în favoarea ac┼úionarilor sau asocia┼úilor, altele decât cele generate de pl─â┼úi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pre┼úul de pia┼ú─â pentru aceste bunuri sau servicii;

    Norme metodologice:
    43. Sunt considerate cheltuieli f─âcute în favoarea participan┼úilor urm─âtoarele:
    a) cheltuielile cu amortizarea, între┼úinerea ┼či repararea mijloacelor de transport utilizate de c─âtre participan┼úi, în favoarea acestora;
    b) bunurile, m─ârfurile ┼či serviciile acordate participan┼úilor, precum ┼či lucr─ârile executate în favoarea acestora;
    c) cheltuielile cu chiria ┼či între┼úinerea spa┼úiilor puse la dispozi┼úie acestora;
    d) alte cheltuieli în favoarea acestora.

    Codul fiscal:
    f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baz─â un document justificativ, potrivit legii, prin care s─â se fac─â dovada efectu─ârii opera┼úiunii sau intr─ârii în gestiune, dup─â caz, potrivit normelor;

    Norme metodologice:
    44. înregistr─ârile în eviden┼úa contabil─â se fac cronologic ┼či sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajeaz─â r─âspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglement─ârilor contabile în vigoare.

    Codul fiscal:
    h) cheltuielile determinate de diferen┼úele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se de┼úin participa┼úii, precum ┼či de diferen┼úele nefavorabile de valoare aferente obliga┼úiunilor emise pe termen lung, cu excep┼úia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

    Norme metodologice:
    45. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercial─â la care se de┼úin titlurile de participare sau ca urmare a modific─ârii cota┼úiei pe pia┼úa bursier─â, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
    46. Nu intr─â sub inciden┼úa acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare tranzac┼úionate sau cesionate.
    47. în cazul vânz─ârii titlurilor de participare, profitul impozabil se determin─â ca diferen┼ú─â între valoarea ob┼úinut─â în urma vânz─ârii ┼či valoarea nominal─â în cazul primei vânz─âri sau costul de achizi┼úie ori valoarea fiscal─â definit─â potrivit art. 27 din Codul fiscal, dup─â caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din eviden┼ú─â a stocurilor.

    Codul fiscal:
    m) cheltuielile cu serviciile de management, consultan┼ú─â, asisten┼ú─â sau alte prest─âri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prest─ârii acestora în scopul desf─â┼čur─ârii activit─â┼úii proprii ┼či pentru care nu sunt încheiate contracte;

    Norme metodologice:
    48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan┼ú─â, asisten┼ú─â sau alte prest─âri de servicii trebuie s─â se îndeplineasc─â cumulativ urm─âtoarele condi┼úii:
    - serviciile trebuie s─â fie efectiv prestate, s─â fie executate în baza unui contract care s─â cuprind─â date referitoare la prestatori, termene de execu┼úie, precizarea serviciilor prestate, precum ┼či tarifele percepute, respectiv valoarea total─â a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceast─â natur─â s─â se fac─â pe întreaga durat─â de desf─â┼čurare a contractului sau pe durata realiz─ârii obiectului contractului; prestarea efectiv─â a serviciilor se justific─â prin: situa┼úii de lucr─âri, procese-verbale de recep┼úie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia┼ú─â sau orice alte materiale corespunz─âtoare;
    - contribuabilul trebuie s─â dovedeasc─â necesitatea efectu─ârii cheltuielilor prin specificul activit─â┼úilor desf─â┼čurate.
    Nu intr─â sub inciden┼úa condi┼úiei privitoare la încheierea contractelor de prest─âri de servicii, prev─âzut─â la art. 21 alin. (4) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate ┼či de persoane juridice, cum sunt: cele de între┼úinere ┼či reparare a activelor, serviciile po┼čtale, serviciile de comunica┼úii ┼či de multiplicare, parcare, transport ┼či altele asemenea.
    49. Pentru servicii de management, consultan┼ú─â ┼či asisten┼ú─â tehnic─â prestate de nereziden┼úii afilia┼úi contribuabilului, la analiza tranzac┼úiilor pentru determinarea deductibilit─â┼úii cheltuielilor trebuie s─â se aib─â în vedere ┼či principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din Conven┼úia-model cu privire la impozitele pe venit ┼či impozitele pe capital. Analiza trebuie s─â aib─â în vedere:
    (i) p─âr┼úile implicate;
    (ii) natura serviciilor prestate;
    (iii) elementele de recunoa┼čtere a cheltuielilor ┼či veniturilor pe baza documentelor justificative care s─â ateste prestarea acestor servicii.

    Codul fiscal:
    p) cheltuielile de sponsorizare ┼či/sau mecenat ┼či cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz─â sponsoriz─âri ┼či/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modific─ârile ulterioare, ┼či ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat─â, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, precum ┼či cei care acord─â burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac─â totalul acestor cheltuieli îndepline┼čte cumulativ urm─âtoarele condi┼úii:
    1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
    2. nu dep─â┼če┼čte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
    în limitele respective se încadreaz─â ┼či cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construc┼úiei de localuri, al dot─ârilor, achizi┼úiilor de tehnologie a informa┼úiei ┼či de documente specifice, finan┼ú─ârii programelor de formare continu─â a bibliotecilor, schimburilor de speciali┼čti, a burselor de specializare, a particip─ârii la congrese interna┼úionale.

    Norme metodologice:
    49^1. Exemplu de calcul privind sc─âderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea.
    Un contribuabil pl─âtitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 februarie 2005.
    La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezint─â urm─âtoarele date financiare:
    Venituri din vânzarea m─ârfurilor  =  1.000.000.000 lei
    Venituri din prest─âri de servicii =      2.000.000 lei
                                         _________________
        Total cifr─â de afaceri           1.002.000.000 lei
    Cheltuieli privind m─ârfurile      =    750.000.000 lei
    Cheltuieli cu personalul          =     20.000.000 lei
    Alte cheltuieli de exploatare     =     90.000.000 lei
                                         _________________
        din care:
        15.000.000 lei sponsorizare
        Total cheltuieli 860.000.000 lei
    Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
    Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
    Impozitul pe profit înainte de sc─âderea cheltuielii cu sponsorizarea:
    157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
    Avându-se în vedere condi┼úiile de deducere prev─âzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
    - 3 la mie din cifra de afaceri reprezint─â 3.006.000 lei;
    - 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezint─â 5.024.000 lei.
    Suma de sc─âzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
    Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
    25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.
    Contribuabilii care efectueaz─â sponsoriz─âri ┼či/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, ┼či Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat─â, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare ┼či/sau care acord─â burse private, pe baz─â de contract, în condi┼úiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modific─ârile ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac─â aceste cheltuieli însumate îndeplinesc cumulativ condi┼úiile prev─âzute de art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare.

    Codul fiscal:
    Provizioane ┼či rezerve
    ART. 22
    (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor ┼či provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
    a) rezerva legal─â este deductibil─â în limita unei cote de 5% aplicat─â asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile ┼či se adaug─â cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pân─â ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris ┼či v─ârsat sau din patrimoniu, dup─â caz, potrivit legilor de organizare ┼či func┼úionare. în cazul în care aceasta este utilizat─â pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit─â sub orice form─â, reconstituirea ulterioar─â a rezervei nu mai este deductibil─â la calculul profitului impozabil. Prin excep┼úie, rezerva constituit─â de persoanele juridice care furnizeaz─â utilit─â┼úi societ─â┼úilor comerciale care se restructureaz─â, se reorganizeaz─â sau se privatizeaz─â poate fi folosit─â pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de ac┼úiuni ob┼úinut în urma procedurii de conversie a crean┼úelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

    Norme metodologice:
    50. Cota de 5% reprezentând rezerva prev─âzut─â la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplic─â asupra diferen┼úei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile ┼či veniturile din impozitul pe profit amânat, ┼či totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent ┼či amânat ┼či cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculeaz─â cumulat de la începutul anului ┼či este deductibil─â la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, dup─â caz. în veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerv─â sunt incluse veniturile prev─âzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excep┼úia celor prev─âzute la lit. d) din acela┼či articol. Rezervele astfel constituite se completeaz─â sau se diminueaz─â în func┼úie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaz─â ┼či în func┼úie de nivelul capitalului social subscris ┼či v─ârsat sau al patrimoniului.
    51. în cazul în care aceast─â rezerv─â este utilizat─â pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit─â sub orice form─â, rezerva reconstituit─â ulterior acestei utiliz─âri în aceea┼či limit─â nu mai este deductibil─â la calculul profitului impozabil.

    Codul fiscal:
    b) provizioanele pentru garan┼úii de bun─â execu┼úie acordate clien┼úilor;

    Norme metodologice:
    52. Provizioanele pentru garan┼úii de bun─â execu┼úie acordate clien┼úilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucr─ârile executate ┼či serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acord─â garan┼úie în perioadele urm─âtoare, la nivelul cotelor prev─âzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prev─âzut în tariful lucr─ârilor executate ori serviciilor prestate.
    Pentru lucr─ârile de construc┼úii care necesit─â garan┼úii de bun─â execu┼úie, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prev─âzute în contracte, cu condi┼úia reflect─ârii integrale la venituri a valorii lucr─ârilor executate ┼či confirmate de beneficiar pe baza situa┼úiilor de lucr─âri.
    înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garan┼úiile de bun─â execu┼úie se face pe m─âsura efectu─ârii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garan┼úie înscrise în contract.
    Acelea┼či prevederi se aplic─â ┼či în cazul provizioanelor pentru garan┼úii de bun─â execu┼úie a contractelor externe, acordate în condi┼úiile legii produc─âtorilor ┼či prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, propor┼úional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condi┼úia ca acestea s─â se reg─âseasc─â distinct în contractele încheiate sau în tariful lucr─ârilor executate ┼či în facturile emise.
    Prin export complex se în┼úelege exportul de echipamente, instala┼úii sau p─âr┼úi de instala┼úii, separat ori împreun─â cu tehnologii, licen┼úe, know-how, asisten┼ú─â tehnic─â, proiectare, construc┼úii-montaj, lucr─âri de punere în func┼úiune ┼či recep┼úie, precum ┼či piesele de schimb ┼či materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.
    Sunt considerate exporturi complexe lucr─ârile geologice de proiectare-explorare, lucr─ârile de exploatare pentru z─âc─âminte minerale, construc┼úii de re┼úele electrice, executarea de foraje de sonde, construc┼úii de schele, de instala┼úii ┼či conducte de transport, de depozitare ┼či de distribuire a produselor petroliere ┼či a gazelor naturale, precum ┼či realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, îmbun─ât─â┼úirilor funciare, amenaj─ârilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploat─ârilor forestiere ┼či altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.

    Codul fiscal:
    c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea crean┼úelor asupra clien┼úilor, înregistrate de c─âtre contribuabili, altele decât cele prev─âzute la lit. d), f), g) ┼či i), care îndeplinesc cumulativ urm─âtoarele condi┼úii:
    1. sunt înregistrate dup─â data de 1 ianuarie 2004;
    2. sunt neîncasate într-o perioad─â ce dep─â┼če┼čte 270 de zile de la data scaden┼úei;
    3. nu sunt garantate de alt─â persoan─â;
    4. sunt datorate de o persoan─â care nu este persoan─â afiliat─â contribuabilului;
    5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

    Norme metodologice:
    53. Crean┼úele asupra clien┼úilor reprezint─â sumele datorate de clien┼úii interni ┼či externi pentru produse, semifabricate, materiale, m─ârfuri etc. vândute, lucr─âri executate ┼či servicii prestate, pe baz─â de facturi, înregistrate dup─â 1 ianuarie 2004 ┼či neîncasate într-o perioad─â ce dep─â┼če┼čte 270 de zile de la data scaden┼úei.
    Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaz─â prin trecerea acestora pe venituri în cazul încas─ârii crean┼úei, propor┼úional cu valoarea încasat─â sau înregistrarea acesteia pe cheltuieli.
    în cazul crean┼úelor în valut─â, provizionul este deductibil la nivelul valorii influen┼úate cu diferen┼úele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evalu─ârii acestora. Valoarea provizioanelor pentru crean┼úele asupra clien┼úilor este luat─â în considerare la determinarea profitului impozabil în trimestrul în care sunt îndeplinite condi┼úiile prev─âzute la art. 22 din Codul fiscal ┼či nu poate dep─â┼či valoarea acestora, înregistrat─â în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Procentele prev─âzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra crean┼úelor înregistrate începând cu anii fiscali 2004, 2005 ┼či, respectiv, 2006, nu se recalculeaz─â.
    Cheltuielile reprezentând pierderile din crean┼úele incerte sau în litigiu neîncasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din eviden┼ú─â a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperit─â de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.

    Codul fiscal:
    e) rezervele constituite de societ─â┼úile comerciale bancare sau alte institu┼úii de credit autorizate, precum ┼či de societ─â┼úile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare ┼či func┼úionare;

    Norme metodologice:
    54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, în cazul b─âncilor, precum ┼či în cazul sucursalelor din România ale b─âncilor, persoane juridice str─âine, se calculeaz─â lunar în cotele ┼či în limitele prev─âzute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancar─â, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare.

    Codul fiscal:
    g) rezervele legale ┼či provizioanele constituite de Banca Na┼úional─â a României, în conformitate cu legisla┼úia în vigoare;

    Norme metodologice:
    55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul B─âncii Na┼úionale a României, în cotele ┼či în limitele stabilite, conform legii.

    Codul fiscal:
    h) rezervele tehnice constituite de societ─â┼úile de asigurare ┼či reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare ┼či func┼úionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueaz─â astfel încât nivelul acestora s─â acopere partea de risc care r─âmâne în sarcina asigur─âtorului, dup─â deducerea reasigur─ârii;

    Norme metodologice:
    56. în cazul societ─â┼úilor din domeniul asigur─ârilor ┼či reasigur─ârilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societ─â┼úile de asigurare ┼či supravegherea asigur─ârilor, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare. Conform dispozi┼úiilor acestei legi rezervele de prime ┼či de daune se constituie din cote-p─âr┼úi corespunz─âtoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele.

    Codul fiscal:
    ART. 22
    (1) [...]
    1) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de între┼úinere ┼či reparare a parcului de aeronave ┼či a componentelor aferente, potrivit programelor de între┼úinere ale aeronavelor, aprobate corespunz─âtor de c─âtre Autoritatea Aeronautic─â Civil─â Român─â.

    Norme metodologice:
    56^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, companiile aeriene din România deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de între┼úinere ┼či reparare a parcului de aeronave ┼či a componentelor aferente, potrivit programelor de între┼úinere ale aeronavelor aprobate corespunz─âtor de c─âtre Autoritatea Aeronautic─â Civil─â Român─â, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronav─â, num─ârului de ore de zbor aprobat ┼či al tarifului practicat de prestator, prev─âzut în contractul încheiat cu acesta.

    Codul fiscal:
    (2) Contribuabilii autoriza┼úi s─â desf─â┼čoare activitate în domeniul exploat─ârii z─âc─âmintelor naturale sunt obliga┼úi s─â înregistreze în eviden┼úa contabil─â ┼či s─â deduc─â provizioane pentru refacerea terenurilor afectate ┼či pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferen┼úei dintre veniturile ┼či cheltuielile din exploatare, pe toat─â durata de func┼úionare a exploat─ârii z─âc─âmintelor naturale.

    Norme metodologice:
    57. Provizioanele prev─âzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale ┼či pentru titularii acordurilor petroliere.

    Codul fiscal:
    (5) Reducerea sau anularea oric─ârui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedus─â se include în veniturile impozabile, indiferent dac─â reducerea sau anularea este datorat─â modific─ârii destina┼úiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei c─âtre participan┼úi sub orice form─â, lichid─ârii, diviz─ârii, fuziunii contribuabilului sau oric─ârui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplic─â dac─â un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerv─â în leg─âtur─â cu o divizare sau fuziune, reglement─ârile acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezerv─â.

    Norme metodologice:
    57^1. în aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozi┼úiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobiliz─ârilor corporale, care a fost anterior deductibil, eviden┼úiat potrivit reglement─ârilor contabile în contul "Rezultatul reportat" sau în contul "Alte rezerve", analitice distincte, se impoziteaz─â la momentul modific─ârii destina┼úiei rezervei, distribuirii rezervei c─âtre participan┼úi sub orice form─â, lichid─ârii, diviz─ârii, fuziunii contribuabilului sau oric─ârui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
    înregistrarea ┼či men┼úinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se consider─â modificarea destina┼úiei sau distribu┼úie.

    Codul fiscal:
    (6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale ┼či rezerve reprezentând facilit─â┼úi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. în cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaz─â impozitul pe profit ┼či se stabilesc dobânzi ┼či penalit─â┼úi de întârziere, de la data aplic─ârii facilit─â┼úii respective, potrivit legii. Nu se supun impozit─ârii rezervele din influen┼úe de curs valutar aferente aprecierii disponibilit─â┼úilor în valut─â, constituite potrivit legii, înregistrate de societ─â┼úi comerciale bancare - persoane juridice române ┼či sucursalele b─âncilor str─âine, care î┼či desf─â┼čoar─â activitatea în România.

    Norme metodologice:
    58. Intr─â sub inciden┼úa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urm─âtoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finan┼úare, în conformitate cu reglement─ârile privind impozitul pe profit:
    a) sumele reprezentând diferen┼úele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile;
    b) scutirile ┼či reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferen┼úa dintre cota redus─â de impozit pentru exportul de bunuri ┼či/sau servicii ┼či cota standard, precum ┼či cele prev─âzute în legi speciale.

    Codul fiscal:
    Cheltuielile cu dobânzile ┼či diferen┼úe de curs valutar
    ART. 23
    (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determin─â ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an ┼či capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului ┼či sfâr┼čitul perioadei pentru care se determin─â impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se în┼úelege totalul creditelor ┼či împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
    (2) în condi┼úiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile ┼či cu pierderea net─â din diferen┼úele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz─â în perioada urm─âtoare, în condi┼úiile alin. (1), pân─â la deductibilitatea integral─â a acestora.
    (3) în cazul în care cheltuielile din diferen┼úele de curs valutar ale contribuabilului dep─â┼česc veniturile din diferen┼úele de curs valutar, diferen┼úa va fi tratat─â ca o cheltuial─â cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferen┼úe fiind supus─â limitei prev─âzute la alin. (1). Cheltuielile din diferen┼úele de curs valutar, care se limiteaz─â potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
    (4) Dobânzile ┼či pierderile din diferen┼úe de curs valutar, în leg─âtur─â cu împrumuturile ob┼úinute direct sau indirect de la b─ânci interna┼úionale de dezvoltare ┼či organiza┼úii similare, men┼úionate în norme, ┼či cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor ob┼úinute de la institu┼úiile de credit, române sau str─âine, institu┼úiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord─â credite potrivit legii, precum ┼či cele ob┼úinute în baza obliga┼úiunilor admise la tranzac┼úionare pe o pia┼ú─â reglementat─â, nu intr─â sub inciden┼úa prevederilor prezentului articol.
    (5) în cazul împrumuturilor ob┼úinute de la alte entit─â┼úi, cu excep┼úia celor prev─âzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
    a) nivelul ratei dobânzii de referin┼ú─â a B─âncii Na┼úionale a României, corespunz─âtoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; ┼či
    b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valut─â. Acest nivel al ratei dobânzii se aplic─â la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valut─â se actualizeaz─â prin hot─ârâre a Guvernului.
    (6) Limita prev─âzut─â la alin. (5) se aplic─â separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) ┼či (2).
    (7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplic─â societ─â┼úilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor b─âncilor str─âine care î┼či desf─â┼čoar─â activitatea în România, societ─â┼úilor de leasing pentru opera┼úiunile de leasing, societ─â┼úilor de credit ipotecar, institu┼úiilor de credit, precum ┼či institu┼úiilor financiare nebancare.
    (8) în cazul unei persoane juridice str─âine care î┼či desf─â┼čoar─â activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplic─â prin luarea în considerare a capitalului propriu.

    Norme metodologice:
    59. în vederea determin─ârii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectueaz─â mai întâi ajust─ârile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excedeaz─â nivelului de deductibilitate prev─âzut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibil─â, f─âr─â a mai fi luat─â în calcul în perioadele urm─âtoare.
    60. în cazul în care capitalul propriu are o valoare negativ─â sau gradul de îndatorare este mai mare decât 3, cheltuielile cu dobânzile ┼či cu pierderea net─â din diferen┼úele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz─â în perioada urm─âtoare, în condi┼úiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pân─â la deductibilitatea integral─â a acestora.
    61. Intr─â sub inciden┼úa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea net─â din diferen┼úele de curs valutar aferente capitalului împrumutat.
    62. în sensul art. 23 alin. (4) ┼či (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, institu┼úiile de credit, persoane juridice române, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Na┼úional─â a României.
    63. în sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital împrumutat se în┼úelege totalul creditelor ┼či împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an începând de la data încheierii contractului, cu excep┼úia celor prev─âzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
    în capitalul împrumutat se includ ┼či creditele sau împrumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situa┼úia în care exist─â prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curent─â, însumat─â cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le prelungesc, dep─â┼če┼čte un an.
    64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exerci┼úiului ┼či alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglement─ârilor legale. în cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozi┼úie de persoana juridic─â str─âin─â pentru desf─â┼čurarea activit─â┼úii în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exerci┼úiului ┼či alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglement─ârilor legale.
    65. Pentru calculul deductibilit─â┼úii cheltuielilor cu dobânzile se au în vedere urm─âtoarele:
    a) pentru împrumuturile angajate de la alte entit─â┼úi, cu excep┼úia celor prev─âzute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplic─â limita prev─âzut─â la art. 23 alin. (5) din acela┼či act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
    b) în scopul aplic─ârii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobânzii de referin┼ú─â, recunoscut─â la calculul profitului impozabil, este cea din ultima lun─â a trimestrului pentru care se calculeaz─â impozitul pe profit, publicat─â de Banca Na┼úional─â a României în Monitorul Oficial al României, Partea I;
    c) modul de calcul al dobânzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunz─âtor modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor;
    d) rezultatul exerci┼úiului financiar luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfâr┼čitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.
    66. Cheltuielile cu dobânzile însumate cu pierderea net─â din diferen┼úele de curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în condi┼úiile prev─âzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
    67. în vederea determin─ârii impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculeaz─â ca raport între media capitalului împrumutat ┼či media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului ┼či la sfâr┼čitul perioadei pentru care se determin─â impozitul pe profit, dup─â cum urmeaz─â:

                       Capital împrumutat (începutul anului fiscal) +
                       Capital împrumutat (sfâr┼čitul perioadei)
                       ----------------------------------------------
                                             2

Gradul de îndatorare = ----------------------------------------------
                       Capital propriu (începutul anului fiscal) +
                       Capital propriu (sfâr┼čitul perioadei)
                       ----------------------------------------------
                                            2

    astfel:

                       Capital împrumutat (începutul anului fiscal) +
                       Capital împrumutat (sfâr┼čitul perioadei)
Gradul de îndatorare = ----------------------------------------------
                       Capital propriu (începutul anului fiscal) +
                       Capital propriu (sfâr┼čitul perioadei)

    68. în cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobânzile ┼či cu pierderea net─â de curs valutar sunt deductibile integral dup─â ce s-au efectuat ajust─ârile prev─âzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
    69. Dac─â gradul de îndatorare astfel determinat este mai mare decât trei, suma cheltuielilor cu dobânzile ┼či cu pierderea net─â din diferen┼úe de curs valutar este nedeductibil─â în perioada de calcul al impozitului pe profit, urmând s─â se reporteze în perioada urm─âtoare, devenind subiect al limit─ârii prev─âzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada în care se reporteaz─â.
    70. în sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, prin b─ânci interna┼úionale de dezvoltare se în┼úelege:
    - Banca Interna┼úional─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare (B.I.R.D.), Corpora┼úia Financiar─â Interna┼úional─â (C.F.I.) ┼či Asocia┼úia pentru Dezvoltare Interna┼úional─â (A.D.I.);
    - Banca European─â de Investi┼úii (B.E.I.);
    - Banca European─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare (B.E.R.D.);
    - b─ânci ┼či organiza┼úii de cooperare ┼či dezvoltare regional─â similare.
    Prin împrumut garantat de stat se în┼úelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modific─ârile ulterioare.
    Intr─â sub inciden┼úa prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, ┼či dobânzile/pierderile din diferen┼úe de curs valutar, aferente împrumuturilor ob┼úinute în baza obliga┼úiunilor emise, potrivit legii, de c─âtre societ─â┼úile comerciale cu respectarea cerin┼úelor specifice de admitere la tranzac┼úionare pe o pia┼ú─â reglementat─â din România, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind pia┼úa de capital, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, precum ┼či cele admise la tranzac┼úionare pe pie┼úe str─âine de valori mobiliare reglementate de autoritatea în domeniu a statelor respective.
    70^1. Pentru determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2006, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valut─â este de 6% .

    Codul fiscal:
    ART. 24
    [...]
    (11) Amortizarea fiscal─â se calculeaz─â dup─â cum urmeaz─â:
    a) începând cu luna urm─âtoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în func┼úiune;
    b) pentru cheltuielile cu investi┼úiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normal─â de utilizare, pe durata normal─â de utilizare r─âmas─â sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dup─â caz;
    c) pentru cheltuielile cu investi┼úiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în loca┼úie de gestiune de cel care a efectuat investi┼úia, pe perioada contractului sau pe durata normal─â de utilizare, dup─â caz;
    d) pentru cheltuielile cu investi┼úiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioad─â de 10 ani;
    e) amortizarea cl─âdirilor ┼či a construc┼úiilor minelor, salinelor cu extrac┼úie în solu┼úie prin sonde, carierelor, exploat─ârilor la zi, pentru substan┼úe minerale solide ┼či cele din industria extractiv─â de petrol, a c─âror durat─â de folosire este limitat─â de durata rezervelor ┼či care nu pot primi alte utiliz─âri dup─â epuizarea rezervelor, precum ┼či a investi┼úiilor pentru descopert─â se calculeaz─â pe unitate de produs, în func┼úie de rezerva exploatabil─â de substan┼ú─â mineral─â util─â.
    Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaz─â:
    1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extrac┼úii petroliere, precum ┼či la cheltuielile de investi┼úii pentru descopert─â;
    2. din 10 în 10 ani la saline;
    f) mijloacele de transport pot fi amortizate ┼či în func┼úie de num─ârul de kilometri sau num─ârul de ore de func┼úionare prev─âzut în c─âr┼úile tehnice, pentru cele achizi┼úionate dup─â data de 1 ianuarie 2004;
    g) pentru locuin┼úele de serviciu, amortizarea este deductibil─â fiscal pân─â la nivelul corespunz─âtor suprafe┼úei construite prev─âzute de legea locuin┼úei;
    h) numai pentru autoturismele folosite în condi┼úiile prev─âzute la art. 21 alin. (3) lit. n).

    Norme metodologice:
    70^2. Pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel pu┼úin pe o perioad─â de o lun─â, recuperarea valorii fiscale r─âmase neamortizate se efectueaz─â pe durata normal─â de utilizare r─âmas─â, începând cu luna urm─âtoare repunerii în func┼úiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscal─â.
    în aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, amortizarea fiscal─â a cheltuielilor cu investi┼úiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în loca┼úie de gestiune, se calculeaz─â pe baza perioadei ini┼úiale a contractului, indiferent dac─â acesta se prelunge┼čte ulterior, sau pe durata normal─â de utilizare r─âmas─â, potrivit op┼úiunii contribuabilului, începând cu luna urm─âtoare finaliz─ârii investi┼úiei.

    Codul fiscal:
    Amortizarea fiscal─â
    ART. 24 [...]
    (8) în cazul metodei de amortizare degresiv─â, amortizarea se calculeaz─â prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar─â cu unul dintre coeficien┼úii urm─âtori:
    a) 1,5, dac─â durata normal─â de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 ┼či 5 ani;
    b) 2,0, dac─â durata normal─â de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 ┼či 10 ani;
    c) 2,5, dac─â durata normal─â de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

    Norme metodologice:
    71. Exemplu de calcul al amortiz─ârii prin utilizarea regimului de amortizare degresiv─â. Pentru un mijloc fix se dau urm─âtoarele date:
    - valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
    - durata normal─â de func┼úionare conform catalogului: 10 ani;
    - cota anual─â de amortizare: 100/10 = 10%;
    - cota anual─â de amortizare degresiv─â: 10% x 2,0 = 20%;
    Amortizarea anual─â se va calcula astfel:
___________________________________________________________________________
Ani  Modul de calcul                      Amortizarea       Valoarea r─âmas─â
                                          anual─â degresiv─â       (lei)
                                               (lei)
___________________________________________________________________________
 1   350.000.000 x 20%                       70.000.000       280.000.000
___________________________________________________________________________
 2   280.000.000 x 20%                       56.000.000       224.000.000
___________________________________________________________________________
 3   224.000.000 x 20%                       44.800.000       179.200.000
___________________________________________________________________________
 4   179.200.000 x 20%                       35.840.000       143.360.000
___________________________________________________________________________
 5   143.360.000 x 20%                       28.672.000       114.688.000
___________________________________________________________________________
 6   114.688.000 x 20% = 114.688.000 / 5     22.937.600        91.750.400
___________________________________________________________________________
 7                                           22.937.600        68.812.800
___________________________________________________________________________
 8                                           22.937.600        45.875.200
___________________________________________________________________________
 9                                           22.937.600        22.937.600
___________________________________________________________________________
10                                           22.937.600                 0
___________________________________________________________________________


    Codul fiscal:
    (12) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inven┼úie amortizabile ┼či care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii în func┼úiune a mijlocului fix sau a brevetului de inven┼úie, pân─â la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obliga┼úia s─â p─âstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel pu┼úin o perioad─â egal─â cu jum─âtate din durata lor normal─â de utilizare. în cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaz─â ┼či se stabilesc dobânzi ┼či penalit─â┼úi de întârziere de la data aplic─ârii facilit─â┼úii respective, potrivit legii.

    Norme metodologice:
    71^1. Intr─â sub inciden┼úa art. 24 alin. (12) din Codul fiscal ┼či mijloacele fixe amortizabile de natura construc┼úiilor.
    Pentru investi┼úiile considerate mijloace fixe amortizabile în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaz─â de prevederile art. 24 alin. (12) din acela┼či act normativ.
    Pentru mijloacele fixe amortizabile prev─âzute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplic─â la data punerii în func┼úiune, cu ocazia recep┼úiei finale, la întreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. în acest caz, valoarea fiscal─â r─âmas─â de recuperat se determin─â, pe durata normal─â de utilizare r─âmas─â, sc─âzând din valoarea total─â a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% ┼či amortizarea calculat─â pân─â la data recep┼úiei finale.
    Cheltuielile de amortizare reprezentând deducerea de 20% prev─âzut─â la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inven┼úie amortizabile înregistrate ┼či puse în func┼úiune pân─â la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscal─â r─âmas─â se determin─â dup─â sc─âderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inven┼úie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscal─â de 20% ┼či se recupereaz─â pe durata normal─â de func┼úionare. în cazul în care duratele normale de func┼úionare au fost recalculate, potrivit normelor legale în vigoare, perioada pentru care exist─â obliga┼úia p─âstr─ârii în patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleaz─â cu duratele normale de func┼úionare recalculate.
    71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:
    Un contribuabil care î┼či desf─â┼čoar─â activitatea în domeniul depozit─ârii materialelor ┼či m─ârfurilor achizi┼úioneaz─â în data de 15 septembrie 2004 o cl─âdire-depozit pe care o pune în func┼úiune pe data de 20 a aceleia┼či luni. Valoarea de intrare a cl─âdirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normal─â de func┼úionare a cl─âdirii, conform Catalogului privind clasificarea ┼či duratele normale de func┼úionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, folose┼čte amortizarea liniar─â. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplic─â facilitatea prev─âzut─â la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplic─ârii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va înregistra urm─âtoarea situa┼úie:
    - deduce din punct de vedere fiscal, în luna septembrie 2004, o cot─â de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
    - valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urm─âtoarele 600 de luni, începând cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
    - amortizarea fiscal─â lunar─â din octombrie 2004 pân─â în septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).

                                      - mii lei -
__________________________________________________
     Luna             Amortizarea    Cheltuielile
                      fiscal─â        de amortizare
                                     înregistrate
                                     contabil
__________________________________________________
Septembrie 2004         6.000.000                0
__________________________________________________
Octombrie 2004             40.000           50.000
__________________________________________________
Noiembrie 2004             40.000           50.000
__________________________________________________
Decembrie 2004             40.000           50.000
__________________________________________________
Ianuarie 2005              40.000           50.000
__________________________________________________
... ... ...           ... ... ...      ... ... ...
__________________________________________________
August 2054                40.000           50.000
__________________________________________________
Septembrie 2054            40.000           50.000
__________________________________________________
TOTAL:                 30.000.000       30.000.000
__________________________________________________


    Codul fiscal:
    (16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munc─â ┼či bolilor profesionale, precum ┼či înfiin┼ú─ârii ┼či func┼úion─ârii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în func┼úiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

    Norme metodologice:
    71^3. Intr─â sub inciden┼úa prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de munc─â ┼či bolilor profesionale ┼či sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidarit─â┼úii Sociale ┼či Familiei, potrivit prevederilor Legii protec┼úiei muncii nr. 90/1996, republicat─â.

    Codul fiscal:
    (10) Cheltuielile aferente achizi┼úion─ârii de brevete, drepturi de autor, licen┼úe, m─ârci de comer┼ú sau fabric─â ┼či alte valori similare, precum ┼či cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezint─â imobiliz─âri necorporale se recupereaz─â prin intermediul deducerilor de amortizare liniar─â pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup─â caz. Cheltuielile aferente achizi┼úion─ârii sau producerii programelor informatice se recupereaz─â prin intermediul deducerilor de amortizare liniar─â pe o perioad─â de 3 ani. Pentru brevetele de inven┼úie se poate utiliza ┼či metoda de amortizare degresiv─â sau accelerat─â.

    Norme metodologice:
    71^4. Pentru încadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria imobiliz─ârilor necorporale se utilizeaz─â criteriile prev─âzute de reglement─ârile contabile aplicabile.

    Codul fiscal:
    (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determin─â f─âr─â a lua în calcul amortizarea contabil─â ┼či orice reevaluare contabil─â a acestora. Câ┼čtigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din func┼úiune a acestor mijloace fixe se calculeaz─â pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint─â valoarea fiscal─â de intrare a mijloacelor fixe, diminuat─â cu amortizarea fiscal─â. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabil─â eviden┼úiat─â în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaz─â în baza valorii r─âmase neamortizate, pe durata normal─â de utilizare r─âmas─â, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pân─â la aceast─â dat─â. Valoarea r─âmas─â neamortizat─â, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, este deductibil─â la calculul profitului impozabil în situa┼úia în care acestea sunt valorificate prin unit─â┼úi specializate sau prin licita┼úie organizat─â potrivit legii.

    Norme metodologice:
    71^5. Pentru determinarea valorii fiscale în cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabil─â, precum ┼či pentru determinarea valorii fiscale r─âmase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile eviden┼úiate în sold la 31 decembrie 2003, în valoarea de intrare fiscal─â se includ ┼či reevalu─ârile efectuate, potrivit legii, pân─â la acea dat─â.
    Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale r─âmase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate în calcul ┼či reevalu─ârile contabile efectuate dup─â data de 1 ianuarie 2007, precum ┼či partea r─âmas─â neamortizat─â din reevalu─ârile contabile efectuate în perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, eviden┼úiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaz─â prin intermediul amortiz─ârii fiscale reevalu─ârile contabile efectuate dup─â data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscal─â r─âmas─â neamortizat─â la data reevalu─ârii.
    în cazul în care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaz─â reevalu─âri care determin─â o descre┼čtere a valorii acestora se procedeaz─â la o sc─âdere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descresc─âtoare înregistr─ârii rezervei, iar valoarea fiscal─â a terenurilor ┼či valoarea fiscal─â r─âmas─â neamortizat─â a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaz─â corespunz─âtor. în aceste situa┼úii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedus─â se include în veniturile impozabile ale perioadei în care se efectueaz─â opera┼úiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
    Prin valoarea fiscal─â r─âmas─â neamortizat─â se în┼úelege diferen┼úa dintre valoarea de intrare fiscal─â ┼či valoarea amortiz─ârii fiscale. în valoarea de intrare fiscal─â se include ┼či taxa pe valoarea ad─âugat─â devenit─â nedeductibil─â, în conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea ad─âugat─â".
    71^6. în aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a cas─ârii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizat─â sunt cheltuieli efectuate în scopul realiz─ârii de venituri impozabile.
    Prin casarea unui mijloc fix se în┼úelege opera┼úia de scoatere din func┼úiune a activului respectiv, urmat─â de dezmembrarea acestuia ┼či valorificarea p─âr┼úilor componente rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curent─â a contribuabilului.
    71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabil─â eviden┼úiat─â în sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata r─âmas─â de amortizat, în baza valorii r─âmase neamortizate.

    Codul fiscal:
    Contracte de leasing
    ART. 25
    (1) în cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului opera┼úional, locatorul are aceast─â calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de c─âtre utilizator, în cazul leasingului financiar, ┼či de c─âtre locator, în cazul leasingului opera┼úional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
    (2) în cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului opera┼úional locatorul deduce chiria (rata de leasing).

    Norme metodologice:
    72. încadrarea opera┼úiunilor de leasing se realizeaz─â avându-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 ┼či 8 din Codul fiscal ┼či clauzele contractului de leasing.

    Codul fiscal:
    Pierderi fiscale
    ART. 26
    (1) Pierderea anual─â, stabilit─â prin declara┼úia de impozit pe profit, se recupereaz─â din profiturile impozabile ob┼úinute în urm─âtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistr─ârii acestora, la fiecare termen de plat─â a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistr─ârii acestora.
    (2) Pierderea fiscal─â înregistrat─â de contribuabilii care î┼či înceteaz─â existen┼úa prin divizare sau fuziune nu se recupereaz─â de c─âtre contribuabilii nou-înfiin┼úa┼úi sau de c─âtre cei care preiau patrimoniul societ─â┼úii absorbite, dup─â caz.
    (3) în cazul persoanelor juridice str─âine, prevederile alin. (1) se aplic─â luându-se în considerare numai veniturile ┼či cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
    (4) Contribuabilii care au fost obliga┼úi la plata unui impozit pe venit ┼či care anterior au realizat pierdere fiscal─â, intr─â sub inciden┼úa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast─â pierdere se recupereaz─â pe perioada cuprins─â între data înregistr─ârii pierderii fiscale ┼či limita celor 5 ani.

    Norme metodologice:
    73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistr─ârii acestora, la fiecare termen de plat─â a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistr─ârii acestora.
    74. Pierderea fiscal─â reprezint─â suma înregistrat─â în declara┼úia de impunere a anului precedent.
    75. în cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioar─â a rezervei legale nu va mai fi o sum─â deductibil─â la calculul profitului impozabil.
    76. Persoana juridic─â din al c─ârei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei opera┼úiuni de divizare ┼či care î┼či continu─â existen┼úa ca persoan─â juridic─â recupereaz─â partea din pierderea fiscal─â înregistrat─â înainte de momentul în care opera┼úiunea de divizare produce efecte, propor┼úional cu drepturile ┼či obliga┼úiile men┼úinute de persoana juridic─â respectiv─â.
    77. în cazul fuziunii prin absorb┼úie pierderea fiscal─â rezultat─â din declara┼úia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarat─â pân─â la data înscrierii la registrul comer┼úului a men┼úiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaz─â potrivit prevederilor din lege.

    Codul fiscal:
    Reorganiz─âri, lichid─âri ┼či alte transferuri de active ┼či titluri de participare
    ART. 27
    (1) în cazul contribu┼úiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceast─â persoan─â juridic─â se aplic─â urm─âtoarele reguli:
    a) contribu┼úiile nu sunt transferuri impozabile în în┼úelesul prevederilor prezentului titlu ┼či al prevederilor titlului III;
    b) valoarea fiscal─â a ac