| LEGE Nr. 105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaĂžional privat |
| Text în vigoare începând cu data de 30 aprilie 2008 Act de bazĂŁ Legea nr. 105/1992 Acte modificatoare M1: Rectificarea publicatĂŁ în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 26 octombrie 1993 M2: OrdonanĂža de urgenÞã a Guvernului nr. 52/2008 ModificĂŁrile Âşi completĂŁrile efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. în faĂža fiecĂŁrei modificĂŁri sau completĂŁri este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivĂŁ, în forma M1, M2. Parlamentul României adoptĂŁ prezenta lege. CAP. 1 DispoziĂžii generale ART. 1 Prezenta lege cuprinde: a) norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept internaĂžional privat; b) norme de procedurĂŁ în litigii privind raporturi de drept internaĂžional privat. în înĂželesul prezentei legi, raporturile de drept internaĂžional privat sînt raporturile civile, comerciale, de muncĂŁ, de procedurĂŁ civilĂŁ Âşi alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate. ART. 2 StrĂŁinii sînt asimilaĂži, în condiĂžiile legii, în drepturi civile cu cetĂŁĂženii români în tot ce priveÂşte aplicarea dispoziĂžiilor prezentei legi. Asimilarea se aplicĂŁ Âşi în beneficiul persoanelor juridice strĂŁine. ART. 3 Cînd determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeazĂŁ sĂŁ fie datĂŁ unei instituĂžii de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridicĂŁ stabilitĂŁ de legea românĂŁ. ART. 4 DacĂŁ legea strĂŁinĂŁ, determinatĂŁ potrivit dispoziĂžiilor ce urmeazĂŁ, retrimite la dreptul român, se aplicĂŁ legea românĂŁ, afarĂŁ de cazul în care se prevede în mod expres altfel. Retrimiterea fĂŁcutĂŁ de legea strĂŁinĂŁ la dreptul altui stat este fĂŁrĂŁ efect. ART. 5 în cazul în care legea strĂŁinĂŁ aparĂžine unui stat în care coexistĂŁ mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determinĂŁ dispoziĂžiile aplicabile. ART. 6 Aplicarea legii strĂŁine este independentĂŁ de condiĂžia reciprocitĂŁĂžii, afarĂŁ numai dacĂŁ dispoziĂžiile ce urmeazĂŁ sau legi speciale nu prevĂŁd altfel. în cazul în care se cere condiĂžia reciprocitĂŁĂžii de fapt, îndeplinirea ei este prezumatĂŁ pînĂŁ la dovada contrarĂŁ. Dovada se solicitĂŁ Ministerului JustiĂžiei, care stabileÂşte situaĂžia realĂŁ, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. ART. 7 ConĂžinutul legii strĂŁine se stabileÂşte de instanĂža judecĂŁtoreascĂŁ prin atestĂŁri obĂžinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat. Partea care invocĂŁ o lege strĂŁinĂŁ poate fi obligatĂŁ sĂŁ facĂŁ dovada conĂžinutului ei. în cazul imposibilitĂŁĂžii de a stabili conĂžinutul legii strĂŁine, se aplicĂŁ legea românĂŁ. ART. 8 Aplicarea legii strĂŁine se înlĂŁturĂŁ: a) dacĂŁ încalcĂŁ ordinea publicĂŁ de drept internaĂžional privat român; b) dacĂŁ a devenit competentĂŁ prin fraudĂŁ. în cazul înlĂŁturĂŁrii legii strĂŁine, se aplicĂŁ legea românĂŁ. ART. 9 Drepturile cîÂştigate în ĂžarĂŁ strĂŁinĂŁ sînt respectate în România, afarĂŁ numai dacĂŁ sînt contrare ordinii publice de drept internaĂžional privat român. ART. 10 DispoziĂžiile prezentei legi sînt aplicabile în mĂŁsura în care convenĂžiile internaĂžionale la care România este parte nu stabilesc o altĂŁ reglementare. CAP. 2 Persoanele fizice SecĂžiunea I Statutul persoanei fizice ART. 11 Starea, capacitatea Âşi relaĂžiile de familie ale persoanei fizice sînt cîrmuite de legea sa naĂžionalĂŁ, afarĂŁ numai dacĂŁ, prin dispoziĂžii speciale, nu se prevede altfel. ART. 12 Legea naĂžionalĂŁ este legea statului a cĂŁrui cetĂŁĂženie o are persoana în cauzĂŁ. Determinarea Âşi proba cetĂŁĂženiei se fac în conformitate cu legea statului a cĂŁrui cetĂŁĂženie se invocĂŁ. Legea naĂžionalĂŁ a cetĂŁĂžeanului român care, potrivit legii strĂŁine, este considerat cĂŁ are o altĂŁ cetĂŁĂženie, este legea românĂŁ. Legea naĂžionalĂŁ a strĂŁinului care are mai multe cetĂŁĂženii este legea statului unde îÂşi are domiciliul sau, în lipsĂŁ, reÂşedinĂža. DacĂŁ o persoanĂŁ nu are nici o cetĂŁĂženie, se aplicĂŁ legea domiciliului sau, în lipsĂŁ, legea reÂşedinĂžei. ART. 13 începutul Âşi încetarea personalitĂŁĂžii sînt determinate de legea naĂžionalĂŁ a fiecĂŁrei persoane. ART. 14 Numele persoanei este cîrmuit de legea sa naĂžionalĂŁ. Ocrotirea împotriva actelor de încĂŁlcare a dreptului la nume, sĂŁvîrÂşite în România, este asiguratĂŁ potrivit legii române. ART. 15 ApartenenĂža unei persoane la o nouĂŁ lege naĂžionalĂŁ nu aduce atingere majoratului dobîndit potrivit legii care îi era anterior aplicabilĂŁ. ART. 16 CondiĂžiile, efectele Âşi anularea unei hotĂŁrîri prin care se constatĂŁ moartea prezumatĂŁ, absenĂža sau dispariĂžia, precum Âşi prezumĂžiile de supravieĂžuire sau de moarte sînt cîrmuite de ultima lege naĂžionalĂŁ a persoanei dispĂŁrute. DacĂŁ aceastĂŁ lege nu poate fi identificatĂŁ, se aplicĂŁ legea românĂŁ. ART. 17 Persoana care, potrivit legii naĂžionale sau legii domiciliului sĂŁu, este lipsitĂŁ de capacitate sau are capacitate de exerciĂžiu restrînsĂŁ, nu poate sĂŁ opunĂŁ aceastĂŁ cauzĂŁ de nevaliditate celui care l-a socotit, cu bunĂŁ-credinÞã, ca fiind deplin capabil în conformitate cu legea locului unde actul a fost întocmit. AceastĂŁ regulĂŁ nu se aplicĂŁ actelor juridice referitoare la familie, moÂştenire Âşi transmiterea imobilelor. SecĂžiunea a II-a CĂŁsĂŁtoria Âşi divorĂžul ART. 18 CondiĂžiile de fond cerute pentru încheierea cĂŁsĂŁtoriei sînt determinate de legea naĂžionalĂŁ a fiecĂŁruia dintre viitorii soĂži. DacĂŁ una dintre legile strĂŁine astfel determinatĂŁ prevede un impediment la cĂŁsĂŁtorie care, potrivit dreptului român, este incompatibil cu libertatea de a încheia o cĂŁsĂŁtorie, acel impediment va fi înlĂŁturat ca inaplicabil în cazul în care unul dintre viitorii soĂži este cetĂŁĂžean român Âşi cĂŁsĂŁtoria se încheie pe teritoriul României. ART. 19 Forma încheierii cĂŁsĂŁtoriei este supusĂŁ legii statului pe teritoriul cĂŁruia se celebreazĂŁ. CĂŁsĂŁtoria unui cetĂŁĂžean român aflat în strĂŁinĂŁtate poate fi încheiatĂŁ în faĂža autoritĂŁĂžii locale de stat competente ori în faĂža agentului diplomatic sau funcĂžionarului consular fie al României, fie al statului celuilalt viitor soĂž. CĂŁsĂŁtoria care se încheie în faĂža agentului diplomatic sau funcĂžionarului consular al României este supusĂŁ condiĂžiilor de formĂŁ a legii române. ART. 20 RelaĂžiile personale Âşi patrimoniale dintre soĂži sînt supuse legii naĂžionale comune, iar în cazul în care au cetĂŁĂženii deosebite, sînt supuse legii domiciliului lor comun. Legea naĂžionalĂŁ comunĂŁ sau legea domiciliului comun al soĂžilor continuĂŁ sĂŁ reglementeze efectele cĂŁsĂŁtoriei în cazul în care unul dintre ei îÂşi schimbĂŁ, dupĂŁ caz, cetĂŁĂženia sau domiciliul. în lipsĂŁ de cetĂŁĂženie comunĂŁ sau de domiciliu comun, relaĂžiile personale sau patrimoniale dintre soĂži sînt supuse legii statului pe teritoriul cĂŁruia au ori au avut reÂşedinĂža comunĂŁ sau cu care întreĂžin în comun cele mai strînse legĂŁturi. ART. 21 CondiĂžiile de fond cerute pentru încheierea convenĂžiei matrimoniale sînt cele stabilite de legea naĂžionalĂŁ a fiecĂŁruia dintre viitorii soĂži. Regimul Âşi efectele convenĂžiei matrimoniale sînt cîrmuite de legea aleasĂŁ prin acord de cĂŁtre viitorii soĂži, iar în lipsĂŁ, de legea prevĂŁzutĂŁ de art. 20. AceeaÂşi lege stabileÂşte dacĂŁ este posibilĂŁ modificarea sau înlocuirea convenĂžiei matrimoniale în timpul cĂŁsĂŁtoriei. Modificarea sau noua convenĂžie matrimonialĂŁ nu poate aduce prejudicii terĂžilor. ART. 22 DivorĂžul este cîrmuit de legea aplicabilĂŁ potrivit art. 20. DacĂŁ legea strĂŁinĂŁ, astfel determinatĂŁ, nu permite divorĂžul ori îl admite în condiĂžii deosebit de restrictive, se aplicĂŁ legea românĂŁ, în cazul în care unul dintre soĂži este, la data cererii de divorĂž, cetĂŁĂžean român. ART. 23 în cazul în care soĂžii sînt în drept sĂŁ cearĂŁ separaĂžia de corp, condiĂžiile acesteia sînt supuse legii prevĂŁzute de art. 20, care se aplicĂŁ în mod corespunzĂŁtor. ART. 24 Legea care reglementeazĂŁ cerinĂžele legale pentru încheierea cĂŁsĂŁtoriei se aplicĂŁ nulitĂŁĂžii cĂŁsĂŁtoriei Âşi efectelor acestei nulitĂŁĂži. Nulitatea unei cĂŁsĂŁtorii încheiatĂŁ în strĂŁinĂŁtate cu încĂŁlcarea condiĂžiilor de formĂŁ poate fi admisĂŁ în România numai dacĂŁ sancĂžiunea nulitĂŁĂžii este prevĂŁzutĂŁ Âşi în legea românĂŁ. SecĂžiunea a III-a FiliaĂžia ART. 25 FiliaĂžia copilului din cĂŁsĂŁtorie se stabileÂşte potrivit legii care, la data cînd s-a nĂŁscut, cîrmuieÂşte, potrivit art. 20, efectele cĂŁsĂŁtoriei pĂŁrinĂžilor sĂŁi. DacĂŁ, înainte de naÂşterea copilului, cĂŁsĂŁtoria pĂŁrinĂžilor a încetat sau a fost desfĂŁcutĂŁ, se aplicĂŁ legea care, la data încetĂŁrii sau desfacerii, îi cîrmuia efectele. ART. 26 Legea arĂŁtatĂŁ în art. 25 se aplicĂŁ de asemenea: a) tĂŁgĂŁduirii paternitĂŁĂžii copilului nĂŁscut din cĂŁsĂŁtorie; b) dobîndirii numelui de cĂŁtre copil; c) raporturilor dintre pĂŁrinĂži Âşi copil, inclusiv obligaĂžiei pĂŁrinĂžilor de a întreĂžine copilul, de a-l educa Âşi de a-i administra bunurile. ART. 27 în cazul în care pĂŁrinĂžii sînt în drept sĂŁ procedeze la legitimarea prin cĂŁsĂŁtorie subsecventĂŁ a copilului nĂŁscut anterior, condiĂžiile cerute în acest scop sînt cele prevĂŁzute de legea care, potrivit art. 20, se aplicĂŁ efectelor cĂŁsĂŁtoriei. ART. 28 FiliaĂžia copilului în afara cĂŁsĂŁtoriei se stabileÂşte potrivit legii naĂžionale a copilului de la data naÂşterii. în cazul în care copilul, cetĂŁĂžean strĂŁin, are Âşi o altĂŁ cetĂŁĂženie strĂŁinĂŁ, se aplicĂŁ legea care îi este mai favorabilĂŁ. Legea menĂžionatĂŁ se aplicĂŁ îndeosebi: a) recunoaÂşterii filiaĂžiei Âşi efectelor ei; b) contestĂŁrii recunoaÂşterii filiaĂžiei; c) raporturilor dintre pĂŁrinĂži Âşi copil, inclusiv obligaĂžiei pĂŁrinĂžilor de a întreĂžine copilul, de a-l educa Âşi de a-i administra bunurile. ART. 29 Dreptul mamei de a cere tatĂŁlui copilului din afara cĂŁsĂŁtoriei sĂŁ rĂŁspundĂŁ pentru cheltuielile din timpul sarcinii Âşi pentru cele prilejuite de naÂşterea copilului este supus legii naĂžionale a mamei. ART. 30 CondiĂžiile de fond cerute pentru încheierea adopĂžiei sînt stabilite de legea naĂžionalĂŁ a adoptatorului Âşi a celui ce urmeazĂŁ sĂŁ fie adoptat. AceÂştia trebuie sĂŁ îndeplineascĂŁ Âşi condiĂžiile care sînt obligatorii pentru ambii, stabilite de fiecare dintre cele douĂŁ legi naĂžionale arĂŁtate. CondiĂžiile de fond cerute soĂžilor care adoptĂŁ împreunĂŁ sînt cele stabilite de legea care cîrmuieÂşte, potrivit art. 20, efectele cĂŁsĂŁtoriei lor. AceeaÂşi lege se aplicĂŁ Âşi dacĂŁ unul dintre soĂži adoptĂŁ copilul celuilalt. ART. 31 Efectele adopĂžiei, precum Âşi relaĂžiile dintre adoptator Âşi adoptat sînt cîrmuite de legea naĂžionalĂŁ a adoptatorului, iar în cazul adopĂžiei consimĂžite de soĂži este aplicabilĂŁ legea prevĂŁzutĂŁ de art. 20. AceeaÂşi lege cîrmuieÂşte Âşi desfacerea adopĂžiei. ART. 32 Forma adopĂžiei este supusĂŁ legii statului pe teritoriul cĂŁruia ea se încheie. ART. 33 Nulitatea adopĂžiei este supusĂŁ, pentru condiĂžiile de fond, legilor prevĂŁzute la art. 30, iar pentru nerespectarea condiĂžiilor de formĂŁ, legii prevĂŁzute la art. 32. SecĂžiunea a IV-a ObligaĂžia de întreĂžinere ART. 34 Legea aplicabilĂŁ obligaĂžiei de întreĂžinere este: a) în raporturile dintre pĂŁrinĂži Âşi copii, legea care cîrmuieÂşte, potrivit art. 25, 28 Âşi 31, efectele filiaĂžiei; b) în raporturile dintre soĂži, legea care cîrmuieÂşte, potrivit art. 20, efectele cĂŁsĂŁtoriei; c) în raporturile dintre foÂştii soĂži, legea care cîrmuieÂşte, potrivit art. 22, divorĂžul; d) în raporturile dintre persoane, legea naĂžionalĂŁ a creditorului. în caz de schimbare a cetĂŁĂženiei, noua lege naĂžionalĂŁ se aplicĂŁ numai prestaĂžiilor ulterioare schimbĂŁrii. ART. 35 Legea aplicabilĂŁ obligaĂžiei de întreĂžinere determinĂŁ îndeosebi: a) persoana creditorului Âşi debitorului, precum Âşi ordinea de prioritate între mai mulĂži debitori; b) întinderea obligaĂžiei de întreĂžinere; c) modul de executare a obligaĂžiei Âşi termenele pentru satisfacerea acesteia. Pentru a se determina întinderea obligaĂžiei de întreĂžinere trebuie sĂŁ se ĂžinĂŁ seama, chiar dacĂŁ legea strĂŁinĂŁ aplicabilĂŁ dispune altfel, de posibilitĂŁĂžile materiale ale debitorului Âşi de nevoile efective ale creditorului. SecĂžiunea a V-a Ocrotirea persoanelor lipsite de capacitate de exerciĂžiu sau cu capacitate de exerciĂžiu restrînsĂŁ ART. 36 Ocrotirea minorului nĂŁscut din cĂŁsĂŁtorie sau adoptat, exercitatĂŁ de pĂŁrinĂži ori, dupĂŁ caz, de tatĂŁ sau de mamĂŁ, este cîrmuitĂŁ de legea prevĂŁzutĂŁ de art. 20. ART. 37 Instituirea, modificarea, efectele Âşi încetarea tutelei, precum Âşi raporturile dintre tutore Âşi persoana lipsitĂŁ de capacitate sau cu capacitate restrînsĂŁ sînt supuse legii naĂžionale a persoanei ocrotite. ObligaĂžia de a accepta Âşi de a exercita tutela este supusĂŁ legii naĂžionale a tutorelui. ART. 38 MĂŁsurile ce se iau de cĂŁtre pĂŁrinĂži sau tutore cu privire la minor sau la o altĂŁ persoanĂŁ lipsitĂŁ de capacitate sau cu capacitate restrînsĂŁ, ori cu privire la bunurile ce le aparĂžin, sînt supuse legii statului ale cĂŁrui autoritĂŁĂži îndrumĂŁ Âşi supravegheazĂŁ exercitarea ocrotirii de cĂŁtre cei în drept. ART. 39 DispoziĂžiile art. 37 Âşi 38 se aplicĂŁ în mod corespunzĂŁtor curatelei Âşi oricĂŁror instituĂžii de ocrotire a persoanelor lipsite de capacitate sau cu capacitate restrînsĂŁ. CAP. 3 Persoanele juridice ART. 40 Persoana juridicĂŁ are naĂžionalitatea statului pe al cĂŁrui teritoriu Âşi-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social. DacĂŁ existĂŁ sedii în mai multe state, determinant pentru a identifica naĂžionalitatea persoanei juridice este sediul real. Prin sediu real se înĂželege locul unde se aflĂŁ centrul principal de conducere Âşi de gestiune a activitĂŁĂžii statutare, chiar dacĂŁ hotĂŁrîrile organului respectiv sînt adoptate potrivit directivelor transmise de acĂžionari sau asociaĂži din alte state. ART. 41 Statutul organic al persoanei juridice este cîrmuit de legea sa naĂžionalĂŁ, determinatĂŁ în modul prevĂŁzut de art. 40. Statutul organic al sucursalei înfiinĂžate de cĂŁtre persoana juridicĂŁ într-o altĂŁ ĂžarĂŁ este supus legii naĂžionale a acesteia. Statutul organic al filialei este supus legii statului pe al cĂŁrui teritoriu Âşi-a stabilit propriul sediu, independent de legea aplicabilĂŁ persoanei juridice care a înfiinĂžat-o. ART. 42 Legea statutului organic al persoanei juridice cîrmuieÂşte îndeosebi: a) capacitatea acesteia; b) modul de dobîndire Âşi de pierdere a calitĂŁĂžii de asociat; c) drepturile Âşi obligaĂžiile ce decurg din calitatea de asociat; d) modul de alegere, competenĂžele Âşi funcĂžionarea organelor de conducere ale persoanei juridice; e) reprezentarea acesteia prin intermediul organelor proprii; f) rĂŁspunderea persoanei juridice Âşi a organelor ei faÞã de terĂži; g) modificarea actelor constitutive; h) dizolvarea Âşi lichidarea persoanei juridice. ART. 43 Persoanele juridice strĂŁine cu scop patrimonial, valabil constituite în statul a cĂŁrui naĂžionalitate o au, sînt recunoscute de plin drept în România. Persoanele juridice strĂŁine fĂŁrĂŁ scop patrimonial pot fi recunoscute în România, pe baza aprobĂŁrii prealabile a guvernului, prin hotĂŁrîre judecĂŁtoreascĂŁ, sub condiĂžia reciprocitĂŁĂžii, dacĂŁ sînt valabil constituite în statul a cĂŁrui naĂžionalitate o au, iar scopurile statutare pe care le urmĂŁresc nu contravin ordinii sociale Âşi economice din România. HotĂŁrîrea de recunoaÂştere se publicĂŁ în Monitorul Oficial al României Âşi într-un ziar central Âşi este supusĂŁ recursului în termen de 60 de zile de la data ultimei publicĂŁri. Recursul poate fi exercitat de orice persoanĂŁ interesatĂŁ pentru neîndeplinirea oricĂŁreia dintre condiĂžiile prevĂŁzute la alin. 2. ART. 44 O persoanĂŁ juridicĂŁ strĂŁinĂŁ care este recunoscutĂŁ beneficiazĂŁ de toate drepturile care decurg din legea statutului ei organic, în afarĂŁ de cele pe care statul care face recunoaÂşterea le refuzĂŁ prin dispoziĂžiile sale legale. ART. 45 Persoana juridicĂŁ strĂŁinĂŁ recunoscutĂŁ în România îÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea pe teritoriul Þãrii în condiĂžiile stabilite de legea românĂŁ referitoare la exercitarea activitĂŁĂžilor economice, sociale, culturale sau de altĂŁ naturĂŁ. ART. 46*) Fuziunea unor persoane juridice de naĂžionalitĂŁĂži diferite poate fi realizatĂŁ dacĂŁ sînt îndeplinite cumulativ condiĂžiile prevĂŁzute de cele douĂŁ legi naĂžionale aplicabile statutului lor organic. CIN *) Reproducem mai jos prevederile art. VI din OrdonanĂža de urgenÞã a Guvernului nr. 52/2008 (M2): "ART. VI Articolul 46 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaĂžional privat nu se aplicĂŁ fuziunii transfrontaliere reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societĂŁĂžile comerciale, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, precum Âşi cu cele aduse prin prezenta ordonanÞã de urgenÞã." B CAP. 4 DispoziĂžii comune persoanelor fizice Âşi persoanelor juridice ART. 47 Reprezentarea legalĂŁ a persoanei fizice lipsite de capacitate de exerciĂžiu Âşi a persoanei juridice în cazurile în care se aflĂŁ în încetare de plĂŁĂži, precum Âşi asistarea persoanei fizice cu capacitate de exerciĂžiu restrînsĂŁ sînt supuse legii care se aplicĂŁ raportului juridic din care se naÂşte atribuĂžia de reprezentare sau de asistare. ART. 48 Calitatea de comerciant este determinatĂŁ de legea statului unde persoana fizicĂŁ sau juridicĂŁ a obĂžinut autorizarea de a desfĂŁÂşura activitĂŁĂži economice sau unde este înmatriculatĂŁ. M1 în lipsĂŁ de autorizare, de înmatriculare B sau dacĂŁ persoana a obĂžinut mai multe autorizaĂžii, respectiv este înmatriculatĂŁ în mai multe state, se aplicĂŁ legea statului unde funcĂžioneazĂŁ conducerea activitĂŁĂžii ei economice. CAP. 5 Bunurile SecĂžiunea I Regim general ART. 49 Posesia, dreptul de proprietate Âşi celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanĂžii reale, sînt cîrmuite de legea locului unde acestea se aflĂŁ sau sînt situate, afarĂŁ numai dacĂŁ prin dispoziĂžii speciale se prevede altfel. ART. 50 Natura mobiliarĂŁ sau imobiliarĂŁ, cît Âşi conĂžinutul drepturilor reale asupra bunurilor se determinĂŁ în conformitate cu legea locului unde se aflĂŁ sau sînt situate, prin derogare de la art. 3. ART. 51 Platformele Âşi alte instalaĂžii durabile de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental al unui stat sînt considerate, în înĂželesul prezentului capitol, ca bunuri imobile. SecĂžiunea a II-a Bunurile mobile corporale ART. 52 Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui bun care Âşi-a schimbat aÂşezarea sînt cîrmuite de legea locului unde acesta se afla în momentul cînd s-a produs faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv. ART. 53 Bunul aflat în curs de transport este supus legii statului de unde a fost expediat, afarĂŁ numai dacĂŁ: a) pĂŁrĂžile interesate au ales prin acordul lor, în condiĂžiile art. 73 Âşi art. 74, o altĂŁ lege, care devine astfel aplicabilĂŁ; b) bunul este depozitat într-un antrepozit sau pus sub sechestru în temeiul unor mĂŁsuri asiguratorii sau ca urmare a unei vînzĂŁri silite, în aceste cazuri fiind aplicabilĂŁ, pe perioada depozitului sau sechestrului, legea locului unde a fost reaÂşezat temporar; c) bunul face parte dintre cele personale ale unui pasager, fiind în acest caz supus legii sale naĂžionale. ART. 54 CondiĂžiile Âşi efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun destinat exportului sînt cîrmuite, dacĂŁ pĂŁrĂžile nu au convenit altfel, de legea statului exportator. SecĂžiunea a III-a Mijloacele de transport ART. 55 Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc de transport sînt supuse: a) legii pavilionului pe care îl arboreazĂŁ nava sau aeronava; b) legii aplicabile statutului organic al întreprinderii de transport pentru vehiculele feroviare Âşi rutiere din patrimoniul ei. ART. 56 Legea arĂŁtatĂŁ de art. 55 se aplicĂŁ deopotrivĂŁ: a) bunurilor aflate în mod durabil la bord, formîndu-i dotarea tehnicĂŁ; b) creanĂželor care au ca obiect cheltuielile efectuate pentru asistenĂža tehnicĂŁ, întreĂžinerea, repararea sau renovarea mijlocului de transport. SecĂžiunea a IV-a Titlurile de valoare ART. 57 Emiterea de acĂžiuni nominative, la ordin sau la purtĂŁtor, precum Âşi de obligaĂžiuni este supusĂŁ legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente. ART. 58 CondiĂžiile Âşi efectele transmiterii unui titlu de valoare dintre cele arĂŁtate de art. 57 sînt supuse: a) legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente, cît priveÂşte titlul nominativ; b) legii locului de platĂŁ a titlului la ordin; c) legii locului unde se aflĂŁ titlul la purtĂŁtor în momentul transmiterii, în raporturile dintre posesorii succesivi, precum Âşi dintre aceÂştia Âşi terĂžele persoane. ART. 59 Legea arĂŁtatĂŁ expres în cuprinsul unui titlu de valoare stabileÂşte dacĂŁ acesta întruneÂşte condiĂžiile spre a fi un titlu reprezentativ al mĂŁrfii pe care o specificĂŁ. în lipsa unei asemenea precizĂŁri, natura titlului se determinĂŁ potrivit legii statului în care îÂşi are sediul întreprinderea emitentĂŁ. DacĂŁ titlul reprezintĂŁ marfa, legea care i se aplicĂŁ, în calitatea sa de bun mobil, potrivit alineatului precedent, cîrmuieÂşte drepturile reale referitoare la marfa pe care o specificĂŁ. SecĂžiunea a V-a Bunurile necorporale ART. 60 NaÂşterea, conĂžinutul Âşi stingerea drepturilor de autor asupra unei opere de creaĂžie intelectualĂŁ sînt supuse legii statului unde aceasta a fost pentru întîia oarĂŁ adusĂŁ la cunoÂştinĂža publicului prin publicare, reprezentare, expunere, difuzare sau în alt mod adecvat. Operele de creaĂžie intelectualĂŁ nedivulgate sînt supuse legii naĂžionale a autorului. ART. 61 NaÂşterea, conĂžinutul Âşi stingerea dreptului de proprietate industrialĂŁ sînt supuse legii statului unde s-a efectuat depozitul ori înregistrarea sau unde s-a depus cererea de depozit sau de înregistrare. ART. 62 ObĂžinerea reparaĂžiei materiale Âşi morale este supusĂŁ legii statului unde a avut loc încĂŁlcarea dreptului de autor sau de proprietate industrialĂŁ. ART. 63 Drepturile de autor Âşi de proprietate industrialĂŁ ale persoanelor fizice Âşi persoanelor juridice strĂŁine sînt ocrotite pe teritoriul României, conform legii române Âşi convenĂžiilor internaĂžionale la care România este parte. SecĂžiunea a VI-a Formele de publicitate ART. 64 Formele de publicitate, realizate în orice mod, referitoare la bunuri, sînt supuse legii aplicabile la data Âşi locul unde se îndeplinesc. ART. 65 Formele arĂŁtate în art. 64, precum Âşi cele cu efect constitutiv de drepturi referitoare la un bun imobil sînt supuse legii statului unde acesta se gĂŁseÂşte situat, chiar dacĂŁ temeiul juridic al naÂşterii, transmiterii, restrîngerii sau stingerii dreptului real ori garanĂžiei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi. CAP. 6 MoÂştenirea ART. 66 MoÂştenirea este supusĂŁ: a) în ce priveÂşte bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, legii naĂžionale pe care persoana decedatĂŁ o avea la data morĂžii; b) în ce priveÂşte bunurile imobile Âşi fondul de comerĂž, legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat. ART. 67 Legea aplicabilĂŁ moÂştenirii stabileÂşte îndeosebi: a) momentul deschiderii moÂştenirii; b) persoanele cu vocaĂžie de a moÂşteni; c) calitĂŁĂžile cerute pentru a moÂşteni; d) exercitarea posesiei asupra bunurilor rĂŁmase de la defunct; e) condiĂžiile Âşi efectele opĂžiunii succesorale; f) întinderea obligaĂžiei moÂştenitorilor de a suporta pasivul; g) drepturile statului asupra succesiunii vacante. ART. 68 Testatorul poate supune transmiterea prin moÂştenire a bunurilor sale altei legi decît cea arĂŁtatĂŁ în art. 66, fĂŁrĂŁ a avea dreptul sĂŁ înlĂŁture dispoziĂžiile ei imperative. Legea astfel aleasĂŁ se aplicĂŁ situaĂžiilor prevĂŁzute la art. 67. întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sînt socotite valabile dacĂŁ actul respectĂŁ condiĂžiile de formĂŁ aplicabile, fie la data cînd a fost întocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricĂŁreia dintre legile urmĂŁtoare: a) legea naĂžionalĂŁ a testatorului; b) legea domiciliului acestuia; c) legea locului unde actul a fost întocmit, modificat sau revocat; d) legea situaĂžiei imobilului ce formeazĂŁ obiectul testamentului; e) legea instanĂžei sau a organului care îndeplineÂşte procedura de transmitere a bunurilor moÂştenite. CAP. 7 Actul juridic ART. 69 CondiĂžiile de fond ale actului juridic unilateral sînt stabilite de legea aleasĂŁ de cĂŁtre autorul sĂŁu. în lipsĂŁ, se aplicĂŁ legea statului cu care actul juridic prezintĂŁ legĂŁturile cele mai strînse, iar dacĂŁ aceastĂŁ lege nu poate fi identificatĂŁ, se aplicĂŁ legea locului unde actul juridic unilateral este întocmit. ART. 70 Actul juridic accesoriu este cîrmuit de legea care se aplicĂŁ fondului actului juridic principal, în lipsa unei manifestĂŁri de voinÞã diferitĂŁ. ART. 71 CondiĂžiile de formĂŁ ale unui act juridic sînt stabilite de legea care îi cîrmuieÂşte fondul. Actul se considerĂŁ totuÂşi valabil din punct de vedere al formei, dacĂŁ îndeplineÂşte condiĂžiile prevĂŁzute de una dintre legile urmĂŁtoare: a) legea locului unde a fost întocmit; b) legea naĂžionalĂŁ sau legea domiciliului persoanei care l-a consimĂžit; c) legea aplicabilĂŁ potrivit dreptului internaĂžional privat al autoritĂŁĂžii care examineazĂŁ validitatea actului juridic. ART. 72 în cazul în care legea aplicabilĂŁ condiĂžiilor de fond ale actului juridic impune, sub sancĂžiunea nulitĂŁĂžii, o anumitĂŁ formĂŁ solemnĂŁ, nici o altĂŁ lege dintre cele menĂžionate în art. 71 nu poate sĂŁ înlĂŁture aceastĂŁ cerinÞã, chiar dacĂŁ actul a fost întocmit în strĂŁinĂŁtate. CAP. 8 ObligaĂžiile contractuale Âşi extracontractuale SecĂžiunea I CondiĂžiile de fond ale contractului ART. 73 Contractul este supus legii alese prin consens de pĂŁrĂži. ART. 74 Alegerea legii aplicabile contractului trebuie sĂŁ fie expresĂŁ ori sĂŁ rezulte neîndoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstanĂže. ART. 75 PĂŁrĂžile pot alege legea aplicabilĂŁ totalitĂŁĂžii sau numai unei anumite pĂŁrĂži a contractului. ART. 76 înĂželegerea privind alegerea legii aplicabile, potrivit art. 73, poate fi modificatĂŁ prin acordul pĂŁrĂžilor. Modificarea acordului asupra legii aplicabile, convenitĂŁ ulterior datei încheierii contractului, are efect retroactiv, fĂŁrĂŁ sĂŁ poatĂŁ totuÂşi: a) sĂŁ infirme validitatea formei acestuia; sau b) sĂŁ aducĂŁ atingere drepturilor dobîndite între timp de terĂži. ART. 77 în lipsa unei legi alese conform art. 73, contractul este supus legii statului cu care prezintĂŁ legĂŁturile cele mai strînse. Se considerĂŁ cĂŁ existĂŁ atare legĂŁturi cu legea statului în care debitorul prestaĂžiei caracteristice are, la data încheierii contractului, dupĂŁ caz, domiciliul sau, în lipsĂŁ, reÂşedinĂža, ori fondul de comerĂž sau sediul statutar. Contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosinÞã temporarĂŁ asupra unui imobil are legĂŁturile cele mai strînse cu legea statului unde acesta se aflĂŁ situat. ART. 78 Prin prestaĂžie caracteristicĂŁ se înĂželege: a) prestaĂžia pĂŁrĂžii care, în temeiul unui contract translativ, precum vînzarea sau altele similare, înstrĂŁineazĂŁ un bun mobil; b) prestaĂžia pĂŁrĂžii care, în temeiul unui contract de închiriere sau altele similare, pune la dispoziĂžia unei persoane, pe o duratĂŁ de timp determinatĂŁ, folosinĂža unui bun; c) prestaĂžia îndeplinitĂŁ de mandatar, depozitar, antreprenor Âşi, în general, de partea care, în contractele de servicii, o aduce la îndeplinire; d) prestaĂžia garantului în contractele de garanĂžie, de cauĂžiune sau altele similare. PrezumĂžiile stabilite în alineatul precedent pot fi înlĂŁturate dacĂŁ partea interesatĂŁ face dovada cĂŁ din circumstanĂže rezultĂŁ cĂŁ existĂŁ legĂŁturi mai strînse ale contractului cu legea altui stat. ART. 79 Contractul care nu poate fi localizat în funcĂžie de prestaĂžia caracteristicĂŁ a uneia dintre pĂŁrĂži este supus, cît priveÂşte condiĂžiile de fond, legii locului unde a fost încheiat. DacĂŁ, în acest scop, pĂŁrĂžile aflate în state diferite au negociat prin schimb de scrisori, telegrame sau telefon, contractul se considerĂŁ încheiat în Ăžara domiciliului sau sediului pĂŁrĂžii de la care a pornit oferta fermĂŁ de contractare ce a fost acceptatĂŁ. ART. 80 Legea aplicabilĂŁ fondului contractului, potrivit art. 73 - 79, se aplicĂŁ îndeosebi: a) interpretĂŁrii naturii sale juridice Âşi a clauzelor pe care le cuprinde; b) executĂŁrii obligaĂžiilor izvorîte din contract; c) consecinĂželor neexecutĂŁrii totale sau parĂžiale a acestor obligaĂžii, precum Âşi evaluĂŁrii prejudiciului pe care l-a cauzat; d) modului de stingere a obligaĂžiilor izvorîte din contract; e) cauzelor de nulitate a contractului Âşi consecinĂželor acesteia. Modul de executare a obligaĂžiilor izvorîte din contract trebuie sĂŁ se conformeze legii locului de executare. Creditorul este obligat sĂŁ respecte aceastĂŁ lege în luarea mĂŁsurilor destinate, potrivit contractului, sĂŁ preîntîmpine sau sĂŁ remedieze neexecutarea ori sĂŁ-i restrîngĂŁ efectele prejudiciabile. ART. 81 ExistenĂža Âşi validitatea de fond a consimÞãmîntului pĂŁrĂžilor referitor la legea aplicabilĂŁ contractului sînt determinate de însĂŁÂşi legea pe care au ales-o. DacĂŁ legea menĂžionatĂŁ declarĂŁ nevalabilĂŁ alegerea astfel convenitĂŁ, contractul este cîrmuit de legea arĂŁtatĂŁ în art. 77 - 79. ART. 82 ExistenĂža Âşi validitatea de fond a contractului contestat de cĂŁtre una dintre pĂŁrĂži se determinĂŁ în conformitate cu legea care i s-ar fi aplicat dacĂŁ era socotit ca valabil. ART. 83 Efectele juridice ale tĂŁcerii pĂŁrĂžii care contestĂŁ cĂŁ Âşi-a dat consimÞãmîntul la un contract sînt supuse legii naĂžionale a persoanei fizice sau legii statutului organic al persoanei juridice în cauzĂŁ. ART. 84 Contractul dintre pĂŁrĂži care îÂşi au domiciliul sau sediul în state diferite se considerĂŁ încheiat la data cînd acceptarea a ajuns la cunoÂştinĂža ofertantului. Contractul, care prin natura sa ori la cererea beneficiarului, impune o executare imediatĂŁ a prestaĂžiei caracteristice, se considerĂŁ încheiat în momentul cînd debitorul acesteia a început executarea, afarĂŁ numai dacĂŁ ofertantul a cerut ca, în prealabil, sĂŁ i se comunice acceptarea. în acest ultim caz se aplicĂŁ prevederile alineatului precedent. ART. 85 Legea strĂŁinĂŁ aplicabilĂŁ contractului, în temeiul prezentului capitol, cuprinde dispoziĂžiile sale de drept material, în afarĂŁ de normele ei conflictuale. SecĂžiunea a II-a CondiĂžiile de formĂŁ Âşi de publicitate ale contractului ART. 86 Contractul este supus condiĂžiilor de formĂŁ stabilite de legea prevĂŁzutĂŁ la art. 71 alin. 1, care se aplicĂŁ în mod corespunzĂŁtor. Contractul se considerĂŁ totuÂşi valabil din punct de vedere al formei dacĂŁ: a) pĂŁrĂžile care se gĂŁsesc, la data cînd l-au încheiat, în state diferite, au îndeplinit condiĂžiile de formĂŁ prevĂŁzute de legea unuia dintre aceste state; b) reprezentantul pĂŁrĂžii a îndeplinit condiĂžiile de formĂŁ ale statului unde s-a aflat în momentul încheierii contractului. ART. 87 Formele de publicitate necesare spre a conferi validitate sau opozabilitate contractului prin care se constituie, se modificĂŁ, se transmit ori se sting drepturi asupra bunurilor corporale, sînt supuse legii locului unde acestea se aflĂŁ sau sînt situate. SecĂžiunea a III-a Contractul de vînzare ART. 88 în lipsa unei legi convenite de pĂŁrĂži spre a se aplica vînzĂŁrii mobiliare, aceasta este supusĂŁ legii statului în care vînzĂŁtorul are, la data încheierii contractului, dupĂŁ caz, domiciliul sau, în lipsĂŁ, reÂşedinĂža ori fondul de comerĂž sau sediul social. ART. 89 Prin excepĂžie de la prevederile art. 88, contractul de vînzare-cumpĂŁrare comercialĂŁ este supus legii statului în care cumpĂŁrĂŁtorul are fondul de comerĂž sau sediul social, dacĂŁ: a) negocierile au fost purtate Âşi contractul a fost încheiat de cĂŁtre pĂŁrĂži prezente în acel stat; sau b) contractul prevede în mod expres cĂŁ vînzĂŁtorul trebuie sĂŁ execute obligaĂžia de livrare a mĂŁrfii în acel stat. ART. 90 Vînzarea prin licitaĂžie, prin burse sau tîrguri este supusĂŁ legii statului unde are loc încheierea pe aceastĂŁ cale a contractului, afarĂŁ numai dacĂŁ legea statului respectiv admite ca pĂŁrĂžile sĂŁ aleagĂŁ prin acord legea aplicabilĂŁ Âşi ele au procedat explicit la o asemenea alegere. ART. 91 Legea aplicabilĂŁ vînzĂŁrii, în temeiul art. 73, 76 - 77 Âşi 88 - 90, cîrmuieÂşte îndeosebi: a) interpretarea contractului; b) drepturile Âşi obligaĂžiile pĂŁrĂžilor; c) executarea obligaĂžiilor ce izvorĂŁsc din contract; d) momentul de cînd cumpĂŁrĂŁtorul are dreptul la produsele Âşi fructele bunului sau mĂŁrfii transmise; e) momentul de cînd cumpĂŁrĂŁtorul suportĂŁ riscurile referitoare la bunul sau marfa transmisĂŁ; f) validitatea Âşi efectele între pĂŁrĂži ale clauzelor de rezervĂŁ a proprietĂŁĂžii; g) consecinĂžele neexecutĂŁrii contractului, inclusiv obĂžinerea reparaĂžiei pentru prejudicii, cu excepĂžia chestiunilor care sînt supuse legii procedurale a forului; h) modul de stingere a obligaĂžiilor izvorîte din contract, precum Âşi decĂŁderea întemeiatĂŁ pe expirarea unui termen; i) consecinĂžele nulitĂŁĂžii contractului. ART. 92 Legea statului unde se efectueazĂŁ recepĂžia mĂŁrfii stabileÂşte, dacĂŁ nu s-a convenit expres altfel, termenele Âşi procedura de verificare cantitativĂŁ Âşi calitativĂŁ, precum Âşi mĂŁsurile ce pot fi luate referitor la aceste bunuri în cazul în care sînt refuzate. SecĂžiunea a IV-a Contractul de intermediere ART. 93 în raporturile dintre reprezentant Âşi mandatar sau comisionar se aplicĂŁ, dacĂŁ nu s-a convenit altfel, legea statului în care intermediarul exercitĂŁ împuternicirea. în cazul în care acesta exercitĂŁ, cu titlu profesional, funcĂžia de intermediar sau agent, se aplicĂŁ legea sediului sĂŁu profesional. ART. 94 Legea arĂŁtatĂŁ în art. 93 se aplicĂŁ îndeosebi: a) existenĂžei, întinderii, modificĂŁrii Âşi încetĂŁrii puterilor intermediarului; b) consecinĂželor depĂŁÂşirii acestor puteri sau folosirii lor abuzive; c) facultĂŁĂžii intermediarului de a delega, în totul sau în parte, puterile Âşi de a desemna un intermediar adiĂžional sau substituit; d) posibilitĂŁĂžii ca intermediarul sĂŁ încheie un contract pentru reprezentat, cînd existĂŁ riscul unui conflict de interese între el însuÂşi Âşi reprezentat; e) clauzei de neconcurenÞã; f) cazurilor de prejudicii care urmeazĂŁ sĂŁ fie reparate. ART. 95 Raporturile dintre persoana reprezentatĂŁ Âşi terĂži sînt supuse, dacĂŁ nu au convenit explicit altfel, legii unde se aflĂŁ sediul profesional al intermediarului. în lipsa unui asemenea sediu, se aplicĂŁ legea statului unde a acĂžionat intermediarul, dacĂŁ pe teritoriul respectiv se aflĂŁ: a) sediul, domiciliul sau reÂşedinĂža persoanei reprezentate; sau b) sediul, domiciliul sau reÂşedinĂža terĂžului; sau c) sediul bursei, tîrgului sau locului unde s-a organizat o licitaĂžie la care a participat intermediarul spre a îndeplini împuternicirea. ART. 96 Legea arĂŁtatĂŁ de art. 95 stabileÂşte îndeosebi efectele actelor pe care intermediarul le-a încheiat în exerciĂžiul real sau pretins al împuternicirii. ART. 97 Modul de executare a împuternicirii trebuie sĂŁ se conformeze condiĂžiilor stabilite de legea statului unde are loc executarea. ART. 98 Intermediarul care a comunicat cu terĂžul dintr-un stat în altul, prin scrisori, telegrame, telex, telefon sau prin alte mijloace de telecomunicaĂžie, este socotit cĂŁ a acĂžionat de la sediul sĂŁu profesional ori, în lipsĂŁ, de la domiciliul sau reÂşedinĂža sa. ART. 99 DacĂŁ reprezentatul, intermediarul sau terĂžul are mai multe sedii profesionale în state diferite, se Ăžine seama de cel care prezintĂŁ legĂŁtura cea mai strînsĂŁ cu actul îndeplinit de intermediar. ART. 100 Reprezentarea care are ca obiect acte de administrare sau de dispoziĂžie referitoare la un imobil este supusĂŁ legii situaĂžiei bunului. SecĂžiunea a V-a Contractul de muncĂŁ ART. 101 Legea convenitĂŁ de pĂŁrĂži, potrivit art. 73 Âşi 76, spre a cîrmui contractul de muncĂŁ este aplicabilĂŁ numai în mĂŁsura în care nu aduce restrîngeri ocrotirii pe care o asigurĂŁ salariatului dispoziĂžiile imperative ale legii aplicabile în lipsa unei atare alegeri. ART. 102 Contractul de muncĂŁ este supus, dacĂŁ pĂŁrĂžile nu au convenit altfel, legii statului pe al cĂŁrui teritoriu: a) salariatul îÂşi îndeplineÂşte în mod obiÂşnuit munca, în temeiul contractului, chiar dacĂŁ este temporar detaÂşat într-un alt stat; b) se aflĂŁ sediul întreprinderii care a angajat salariatul, dacĂŁ acesta îÂşi îndeplineÂşte munca, prin natura funcĂžiei sale, în mai multe state; în cazul în care totuÂşi existĂŁ legĂŁturi mai puternice ale contractului de muncĂŁ cu un alt stat, devine aplicabilĂŁ legea acestuia. SecĂžiunea a VI-a Alte contracte ART. 103 în lipsĂŁ de lege convenitĂŁ de pĂŁrĂži se aplicĂŁ: a) în contractele de executare de lucrĂŁri, legea sediului antreprenorului; b) în contractele de transport, de expediĂžii Âşi altele similare, legea sediului transportatorului sau expeditorului; c) în contractele bancare, inclusiv cele de garanĂžie bancarĂŁ autonomĂŁ, legea sediului întreprinderii de credit; în raporturile dintre cele douĂŁ bĂŁnci se aplicĂŁ legea celei care presteazĂŁ serviciul în favoarea celeilalte; d) în contractele de asigurare împotriva riscurilor, legea sediului asigurĂŁtorului; aceastĂŁ lege se aplicĂŁ, de asemenea, cesiunii sau gajĂŁrii poliĂžei de asigurare; e) în contractele de depozit, legea sediului depozitarului; f) donaĂžiei, legea naĂžionalĂŁ a donatorului. SecĂžiunea a VII-a îmbogĂŁĂžirea fĂŁrĂŁ cauzĂŁ Âşi gestiunea de afaceri ART. 104 îmbogĂŁĂžirea fĂŁrĂŁ cauzĂŁ a unei persoane fizice sau juridice este supusĂŁ legii statului unde s-a produs. ART. 105 în cazul în care îmbogĂŁĂžirea fĂŁrĂŁ cauzĂŁ decurge dintr-o prestaĂžie întemeiatĂŁ pe un M1 raport juridic anulat B sau ale cĂŁrui efecte încetaserĂŁ în orice alt mod, legea acestuia este aplicabilĂŁ Âşi îmbogĂŁĂžirii. ART. 106 Gestiunea de afaceri este supusĂŁ legii locului unde persoana care îndeplineÂşte actele curente de gestiune exercitĂŁ aceastĂŁ activitate. SecĂžiunea a VIII-a Actul ilicit ART. 107 Legea statului unde are loc un fapt juridic stabileÂşte dacĂŁ acesta constituie un act ilicit Âşi îl cîrmuieÂşte îndeosebi în ce priveÂşte: a) capacitatea delictualĂŁ; b) condiĂžiile Âşi întinderea rĂŁspunderii; c) cauzele de limitare sau de exonerare de rĂŁspundere Âşi de împĂŁrĂžire a rĂŁspunderii între autor Âşi victimĂŁ; d) rĂŁspunderea comitentului pentru fapta prepusului; e) natura daunelor care pot sĂŁ dea loc la reparaĂžie; f) modalitĂŁĂžile Âşi întinderea reparaĂžiei; g) transmisibilitatea dreptului la reparaĂžie; h) persoanele îndreptĂŁĂžite sĂŁ obĂžinĂŁ reparaĂžia pentru prejudiciul suferit. ART. 108 în cazul în care toate sau o parte din consecinĂžele pĂŁgubitoare ale actului ilicit se produc într-un alt stat decît în cel unde a avut loc, se aplicĂŁ reparaĂžiei corelative legea acestui stat, în conformitate cu dispoziĂžiile de la lit. b) - h) din art. 107. ART. 109 Persoana prejudiciatĂŁ poate introduce acĂžiunea de despĂŁgubiri direct împotriva asigurĂŁtorului de rĂŁspundere civilĂŁ dacĂŁ legea contractului de asigurare o admite. ART. 110 Regulile de securitate Âşi de comportament din statul unde a avut loc actul ilicit trebuie sĂŁ fie respectate în toate cazurile. ART. 111 DispoziĂžiile art. 107 - 110 se aplicĂŁ în mod corespunzĂŁtor oricĂŁrei forme de rĂŁspundere izvorîtĂŁ din acte ilicite, dacĂŁ nu se dispune expres altfel în secĂžiunile urmĂŁtoare. SecĂžiunea a IX-a RĂŁspunderea pentru atingeri aduse personalitĂŁĂžii ART. 112 PretenĂžiile de reparaĂžii întemeiate pe o atingere adusĂŁ personalitĂŁĂžii de cĂŁtre mass-media, îndeosebi prin presĂŁ, radio, televiziune sau orice alt mijloc public de informare, sînt cîrmuite, la alegerea persoanei lezate, de: a) legea statului domiciliului sau reÂşedinĂžei sale; b) legea statului în care s-a produs rezultatul pĂŁgubitor; c) legea statului în care autorul daunei îÂşi are domiciliul sau reÂşedinĂža ori sediul social. în cazurile prevĂŁzute la lit. a) Âşi b) se cere Âşi condiĂžia ca autorul daunei sĂŁ fi trebuit în mod rezonabil sĂŁ se aÂştepte ca efectele atingerii aduse personalitĂŁĂžii sĂŁ se producĂŁ în unul din acele douĂŁ state. ART. 113 Dreptul de replicĂŁ împotriva daunelor aduse personalitĂŁĂžii este supus legii statului în care a apĂŁrut publicaĂžia sau de unde s-a difuzat emisiunea. SecĂžiunea a X-a RĂŁspunderea pentru produse ART. 114 PretenĂžiile de reparaĂžii întemeiate pe un defect al produsului, pe o descriere defectuoasĂŁ de naturĂŁ sĂŁ creeze confuzii sau pe lipsa instrucĂžiunilor de folosire sînt supuse, la alegerea consumatorului prejudiciat: a) legii domiciliului sau reÂşedinĂžei sale obiÂşnuite; b) legii statului de unde a fost dobîndit produsul, afarĂŁ numai dacĂŁ fabricantul, producĂŁtorul sau furnizorul face dovada cĂŁ produsul a fost pus în circulaĂžie pe piaĂža acelui stat fĂŁrĂŁ consimÞãmîntul sĂŁu. ART. 115 PretenĂžiile de reparaĂžii prevĂŁzute la art. 114 pot fi formulate dacĂŁ produsul face parte dintre cele destinate unei folosinĂže personale sau familiale a consumatorului Âşi este lipsit de legĂŁturĂŁ cu activitatea sa profesionalĂŁ sau comercialĂŁ. ART. 116 InstanĂžele din România pot sĂŁ acorde despĂŁgubiri conform art. 114, întemeiate pe o lege strĂŁinĂŁ, numai în limitele stabilite de legea românĂŁ pentru prejudicii corespunzĂŁtoare. SecĂžiunea a XI-a RĂŁspunderea pentru concurenÞã neloialĂŁ ART. 117 PretenĂžiile de reparaĂžii întemeiate pe un act de concurenÞã neloialĂŁ sau pe un alt act care provoacĂŁ restrîngeri nelegitime liberei concurenĂže sînt supuse legii statului pe a cĂŁrui piaÞã s-a produs rezultatul dĂŁunĂŁtor. ART. 118 Poate fi aplicatĂŁ, de asemenea, la cererea persoanei prejudiciate, în locul legii arĂŁtate la art. 117: a) legea statului de sediu al acestei persoane, dacĂŁ actul de concurenÞã neloialĂŁ a produs daune care o privesc în exclusivitate; b) legea contractului dintre pĂŁrĂži, dacĂŁ actul de concurenÞã neloialĂŁ a fost sĂŁvîrÂşit Âşi a adus prejudicii raporturilor dintre ele. ART. 119 InstanĂžele din România pot acorda despĂŁgubiri, conform art. 117 Âşi 118, întemeiate pe o lege strĂŁinĂŁ, numai în limitele stabilite de legea românĂŁ pentru prejudicii corespunzĂŁtoare. SecĂžiunea a XII-a Transmiterea Âşi stingerea obligaĂžiilor ART. 120 Cesiunea de creanÞã este supusĂŁ, dacĂŁ pĂŁrĂžile nu au convenit altfel, legii creanĂžei cedate. Alegerea altei legi, prin acordul cedentului Âşi cesionarului, nu este opozabilĂŁ debitorului cedat decît cu consimÞãmîntul sĂŁu. ObligaĂžiile dintre cedent Âşi cesionar sînt supuse legii care se aplicĂŁ raportului juridic pe care s-a bazat cesiunea. ART. 121 Subrogarea convenĂžionalĂŁ este supusĂŁ, dacĂŁ pĂŁrĂžile nu au convenit altfel, legii obligaĂžiei al cĂŁrei creditor este înlocuit. Subrogarea legalĂŁ este supusĂŁ legii în temeiul cĂŁreia o persoanĂŁ poate sau trebuie sĂŁ dezintereseze pe creditor. AceastĂŁ lege stabileÂşte: a) dacĂŁ plĂŁtitorul se subrogĂŁ în locul creditorului originar, în raporturile sale cu debitorul; b) drepturile ce pot fi exercitate împotriva debitorului. ART. 122 DelegaĂžia Âşi novaĂžia sînt supuse legii aplicabile obligaĂžiei care le formeazĂŁ obiectul. ART. 123 CompensaĂžia este supusĂŁ legii aplicabile creanĂžei cĂŁreia i se opune stingerea, parĂžialĂŁ sau totalĂŁ, prin compensaĂžie. SecĂžiunea a XIII-a DispoziĂžii comune ART. 124 Creditorul care îÂşi valorificĂŁ drepturile împotriva mai multor debitori trebuie sĂŁ se conformeze legii aplicabile în raporturile sale cu fiecare dintre ei. ART. 125 Dreptul unui debitor de a exercita regresul împotriva unui codebitor existĂŁ numai dacĂŁ legile aplicabile ambelor datorii îl admit. CondiĂžiile de exercitare a regresului sînt determinate de legea aplicabilĂŁ datoriei pe care codebitorul o are faÞã de creditorul urmĂŁritor. Raporturile dintre creditorul care a fost dezinteresat Âşi debitorul plĂŁtitor sînt supuse legii aplicabile datoriei acestuia din urmĂŁ. Dreptul unei instituĂžii publice de a exercita regresul este stabilit de legea sa organicĂŁ. Admisibilitatea Âşi exerciĂžiul regresului sînt cîrmuite de dispoziĂžiile alin. 2 Âşi 3 din prezentul articol. ART. 126 Moneda de platĂŁ este definitĂŁ de legea statului care a emis-o. Efectele pe care moneda le exercitĂŁ asupra întinderii unei datorii sînt determinate de legea aplicabilĂŁ datoriei. Legea statului în care trebuie efectuatĂŁ plata determinĂŁ în ce anume monedĂŁ urmeazĂŁ ca ea sĂŁ fie fĂŁcutĂŁ, afarĂŁ numai dacĂŁ, în raporturile de drept internaĂžional privat nĂŁscute din contract, pĂŁrĂžile au convenit o altĂŁ monedĂŁ de platĂŁ. CAP. 9 Cambia, biletul la ordin Âşi cecul SecĂžiunea I DispoziĂžii comune ART. 127 Persoana care, potrivit legii sale naĂžionale, este lipsitĂŁ de capacitatea de a se angaja prin cambie, bilet la ordin sau cec, se obligĂŁ totuÂşi valabil printr-un asemenea titlu, dacĂŁ semnĂŁtura a fost datĂŁ într-un stat a cĂŁrui lege îl considerĂŁ capabil pe subscriitor. ART. 128 Angajamentul asumat în materie de cambie, bilet la ordin sau cec este supus condiĂžiilor de formĂŁ ale legii statului unde angajamentul a fost subscris. în materie de cec, îndeplinirea condiĂžiilor de formĂŁ prevĂŁzute de legea locului plĂŁĂžii este suficientĂŁ. DacĂŁ angajamentul este nevalabil, potrivit legii arĂŁtate în alineatul precedent, dar se conformeazĂŁ legii statului unde are loc subscrierea unui angajament ulterior, neregularitatea de formĂŁ a primului angajament nu infirmĂŁ validitatea celui ulterior. ART. 129 Termenele stabilite pentru exercitarea acĂžiunii de regres sînt determinate, faÞã de orice semnatar, de legea locului unde titlul a luat naÂştere. ART. 130 Forma Âşi termenele de protest, cît Âşi condiĂžiile de formĂŁ ale unor acte necesare pentru exercitarea sau conservarea drepturilor în materie de cambie, bilet la ordin sau cec sînt stabilite de legea statului unde trebuie întocmit protestul sau un alt act necesar. SecĂžiunea a II-a Cambia Âşi biletul la ordin ART. 131 Efectele obligaĂžiilor acceptantului unei cambii Âşi semnatarului unui bilet la ordin sînt supuse legii locului unde aceste titluri sînt plĂŁtibile. Efectele pe care le produc semnĂŁturile celorlalĂži obligaĂži prin cambie sau prin bilet la ordin sînt determinate de legea statului pe teritoriul cĂŁruia au fost date semnĂŁturile. ART. 132 Legea locului unde titlul a fost constituit stabileÂşte dacĂŁ posesorul cambiei dobîndeÂşte creanĂža care a dat loc emisiunii titlului. ART. 133 Legea statului unde este plĂŁtibilĂŁ cambia stabileÂşte dacĂŁ acceptarea poate fi restrînsĂŁ la o parte din sumĂŁ, precum Âşi dacĂŁ posesorul titlului este sau nu obligat sĂŁ primeascĂŁ o platĂŁ parĂžialĂŁ. ART. 134 Legea statului unde cambia sau biletul la ordin sînt plĂŁtibile determinĂŁ mĂŁsurile ce pot fi luate în caz de pierdere sau furt al titlului. SecĂžiunea a III-a Cecul ART. 135 Legea statului unde cecul este plĂŁtibil determinĂŁ persoanele asupra cĂŁrora poate fi tras un asemenea titlu. ART. 136 în cazul în care, potrivit legii arĂŁtate în art. 135, cecul este nul din cauzĂŁ cĂŁ a fost tras asupra unei persoane neîndreptĂŁĂžite, obligaĂžiile ce decurg din semnĂŁturile puse pe titlu în alte state, ale cĂŁror legi nu cuprind o asemenea restricĂžie, sînt valabile. ART. 137 Legea statului pe al cĂŁrui teritoriu au fost subscrise obligaĂžiile ce decurg din cec determinĂŁ efectele acestor obligaĂžii. ART. 138 Legea statului unde cecul este plĂŁtibil determinĂŁ îndeosebi: a) dacĂŁ titlul trebuie tras la vedere sau dacĂŁ poate fi tras la un anumit termen de la vedere, precum Âşi efectele postdatĂŁrii; b) termenul de prezentare; c) dacĂŁ cecul poate fi acceptat, certificat, confirmat sau vizat Âşi care sînt efectele produse de aceste menĂžiuni; d) dacĂŁ posesorul poate cere Âşi dacĂŁ este obligat sĂŁ primeascĂŁ o platĂŁ parĂžialĂŁ; e) dacĂŁ cecul poate fi barat sau poate sĂŁ cuprindĂŁ clauza "plĂŁtibil în cont" ori o expresie echivalentĂŁ Âşi care sînt efectele acestei barĂŁri, clauze sau expresii echivalente; f) dacĂŁ posesorul are drepturi speciale asupra provizionului Âşi care este natura lor; g) dacĂŁ trĂŁgĂŁtorul poate sĂŁ revoce cecul sau sĂŁ facĂŁ opoziĂžie la plata acestuia; h) mĂŁsurile care pot fi luate în caz de pierdere sau de furt al cecului; i) dacĂŁ un protest sau o constatare echivalentĂŁ este necesarĂŁ pentru conservarea dreptului de regres împotriva giranĂžilor, trĂŁgĂŁtorului Âşi celorlalĂži obligaĂži. CAP. 10 NavigaĂžia civilĂŁ, fluvialĂŁ, maritimĂŁ Âşi aerianĂŁ SecĂžiunea I DispoziĂžii comune ART. 139 Legea pavilionului navei sau legea statului de înmatriculare a aeronavei se aplicĂŁ faptelor Âşi actelor juridice intervenite la bord, dacĂŁ, în conformitate cu natura lor, acestea sînt supuse legii locului unde au survenit. în porturi Âşi aeroporturi se aplicĂŁ legea localĂŁ. ART. 140 Legea pavilionului navei sau statului de înmatriculare a aeronavei cîrmuieÂşte îndeosebi: a) puterile, competenĂžele Âşi obligaĂžiile comandantului navei sau aeronavei; b) contractul de angajare a personalului navigant, dacĂŁ pĂŁrĂžile nu au ales o altĂŁ lege; c) rĂŁspunderea armatorului navei sau întreprinderii de transport aerian pentru faptele Âşi actele comandantului Âşi echipajului; d) drepturile reale Âşi de garanĂžie asupra navei sau aeronavei, precum Âşi formele de publicitate privitoare la actele prin care se constituie, se transmit Âşi se sting asemenea drepturi. SecĂžiunea a II-a Nave fluviale Âşi maritime ART. 141 RĂŁspunderea izvorîtĂŁ dintr-un abordaj survenit într-un port sau în apele teritoriale este supusĂŁ legii locului abordajului. în marea liberĂŁ, abordajul este supus legii naĂžionale comune a navelor, iar dacĂŁ naĂžionalitatea diferĂŁ, legii navei avariate. în cazul cînd ambele nave sînt avariate, iar una are naĂžionalitate românĂŁ, se aplicĂŁ legea românĂŁ, M1 dacĂŁ nava avariatĂŁ nu alege legea naĂžionalĂŁ a celeilalte nave B. în zona economicĂŁ exclusivĂŁ a României, abordajul este supus legii române. ART. 142 ObligaĂžiile ce decurg din actele de asistenÞã Âşi salvare a persoanelor Âşi bunurilor sînt supuse legii locului evenimentului, dacĂŁ acesta s-a produs în apele teritoriale, iar dacĂŁ a survenit în marea liberĂŁ, legii naĂžionale a navei care a acordat asistenĂža sau a realizat salvarea. Legea arĂŁtatĂŁ în alineatul precedent stabileÂşte, de asemenea, modul de repartizare a compensaĂžiei pentru asistenÞã Âşi salvare între armator Âşi echipajul navei salvatoare sau care a acordat asistenÞã tehnicĂŁ. SecĂžiunea a III-a Aeronavele ART. 143 DispoziĂžiile legii române referitoare la rutele Âşi securitatea zborului în spaĂžiul aerian român se aplicĂŁ oricĂŁrei aeronave, independent de statul înmatriculĂŁrii, precum Âşi echipajului Âşi cĂŁlĂŁtorilor aflaĂži la bord. ART. 144 Daunele cauzate pe sol de aeronavĂŁ sînt supuse legii statului pe al cĂŁrui teritoriu s-au produs. în marea liberĂŁ Âşi în alte spaĂžii nesupuse vreunei suveranitĂŁĂži se aplicĂŁ rĂŁspunderii izvorîte dintr-un abordaj, în mod corespunzĂŁtor, legea prevĂŁzutĂŁ de art. 141 alin. 2. CAP. 11 PrescripĂžia achizitivĂŁ Âşi extinctivĂŁ ART. 145 Uzucapiunea este cîrmuitĂŁ de legea statului unde bunul se afla la începerea termenului de posesie, prevĂŁzut în acest scop. ART. 146 în cazul în care bunul a fost adus într-un alt stat, unde se împlineÂşte durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere sĂŁ se aplice legea acestui din urmĂŁ stat, dacĂŁ sînt reunite, cu începere de la data deplasĂŁrii bunului, toate condiĂžiile cerute de menĂžionata lege. ART. 147 PrescripĂžia extinctivĂŁ a dreptului la acĂžiune este supusĂŁ legii care se aplicĂŁ dreptului subiectiv însuÂşi. CAP. 12 Norme de procedurĂŁ în materie de drept internaĂžional privat SecĂžiunea I CompetenĂža jurisdicĂžionalĂŁ ART. 148 InstanĂžele judecĂŁtoreÂşti române sînt competente, în condiĂžiile prevĂŁzute de dispoziĂžiile ce urmeazĂŁ, sĂŁ soluĂžioneze procesele dintre o parte românĂŁ Âşi o parte strĂŁinĂŁ sau numai dintre strĂŁini, persoane fizice sau persoane juridice. ART. 149 InstanĂžele judecĂŁtoreÂşti române sînt competente dacĂŁ: 1. pîrîtul sau unul dintre pîrîĂži are domiciliul, reÂşedinĂža sau fondul de comerĂž în România; dacĂŁ pîrîtul din strĂŁinĂŁtate nu are domiciliul cunoscut, cererea se introduce la instanĂža domiciliului sau reÂşedinĂžei reclamantului din ĂžarĂŁ; 2. sediul pîrîtului, persoanĂŁ juridicĂŁ, se aflĂŁ în România; în sensul prezentului articol, persoana juridicĂŁ strĂŁinĂŁ este socotitĂŁ cu sediul în România Âşi în cazul cînd are pe teritoriul Þãrii o filialĂŁ, o sucursalĂŁ, o agenĂžie sau o reprezentanÞã; 3. reclamantul din cererea de pensie de întreĂžinere are domiciliul în România; 4. locul unde a luat naÂştere sau trebuia executatĂŁ, fie chiar în parte, o obligaĂžie izvorîtĂŁ dintr-un contract, se aflĂŁ în România; 5. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligaĂžii extracontractuale sau efectele sale se aflĂŁ în România; 6. staĂžia feroviarĂŁ sau rutierĂŁ, precum Âşi portul sau aeroportul de încĂŁrcare sau descĂŁrcare a pasagerilor sau mĂŁrfii transportate se aflĂŁ în România; 7. bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se aflĂŁ în România; 8. ultimul domiciliu al defunctului sau bunuri rĂŁmase de la acesta se aflĂŁ în România; 9. imobilul la care se referĂŁ cererea se aflĂŁ în România. ART. 150 InstanĂžele române sînt, de asemenea, competente sĂŁ judece: 1. procese dintre persoane cu domiciliul în strĂŁinĂŁtate, referitoare la acte sau fapte de stare civilĂŁ înregistrate în România, dacĂŁ cel puĂžin una dintre pĂŁrĂži este cetĂŁĂžean român; 2. procese referitoare la ocrotirea minorului sau interzisului, cetĂŁĂžean român cu domiciliul în strĂŁinĂŁtate; 3. declararea morĂžii prezumate a unui cetĂŁĂžean român, chiar dacĂŁ el se afla în strĂŁinĂŁtate la data cînd a intervenit dispariĂžia. PînĂŁ la luarea unor mĂŁsuri provizorii de cĂŁtre instanĂža românĂŁ, rĂŁmîn valabile mĂŁsurile provizorii luate de instanĂža strĂŁinĂŁ; 4. procese privitoare la ocrotirea în strĂŁinĂŁtate a proprietĂŁĂžii intelectuale a unei persoane domiciliate în România, cetĂŁĂžean român sau strĂŁin fĂŁrĂŁ cetĂŁĂženie, dacĂŁ prin convenĂžia pĂŁrĂžilor nu s-a stabilit o altĂŁ competenÞã; 5. procese dintre strĂŁini, dacĂŁ aceÂştia au convenit expres astfel, iar raporturile juridice privesc drepturi de care ei pot dispune, în legĂŁturĂŁ cu bunuri sau interese ale persoanelor din România; 6. procese referitoare la abordajul unor nave sau aeronave, precum Âşi cele referitoare la asistenĂža sau la salvarea unor persoane sau unor bunuri în marea liberĂŁ ori într-un loc sau spaĂžiu nesupus suveranitĂŁĂžii vreunui stat, dacĂŁ: a) nava sau aeronava are naĂžionalitatea românĂŁ; b) locul de destinaĂžie sau primul port sau aeroport, unde nava sau aeronava a ajuns, se gĂŁseÂşte pe teritoriul României; c) nava sau aeronava a fost sechestratĂŁ în România; d) pîrîtul are domiciliul sau reÂşedinĂža în România; 7. falimentul sau orice altĂŁ procedurĂŁ judiciarĂŁ privind încetarea plĂŁĂžilor în cazul unei societĂŁĂži comerciale strĂŁine cu sediul în România; 8. orice alte procese prevĂŁzute de lege. ART. 151 InstanĂžele române sînt exclusiv competente sĂŁ judece procesele privind raporturi de drept internaĂžional privat referitoare la: 1. acte de stare civilĂŁ întocmite în România Âşi care se referĂŁ la persoane domiciliate în România, cetĂŁĂženi români sau strĂŁini fĂŁrĂŁ cetĂŁĂženie; 2. încuviinĂžarea adopĂžiei, dacĂŁ cel ce urmeazĂŁ a fi adoptat are domiciliul în România Âşi este cetĂŁĂžean român sau strĂŁin fĂŁrĂŁ cetĂŁĂženie; 3. tutela Âşi curatela privind ocrotirea unei persoane domiciliate în România, cetĂŁĂžean român sau strĂŁin fĂŁrĂŁ cetĂŁĂženie; 4. punerea sub interdicĂžie a unei persoane care are domiciliul în România; 5. desfacerea, anularea sau nulitatea cĂŁsĂŁtoriei, precum Âşi alte litigii dintre soĂži, cu excepĂžia celor privind imobile situate în strĂŁinĂŁtate, dacĂŁ, la data cererii, ambii soĂži domiciliazĂŁ în România, iar unul dintre ei este cetĂŁĂžean român sau strĂŁin fĂŁrĂŁ cetĂŁĂženie; 6. moÂştenirea lĂŁsatĂŁ de o persoanĂŁ care a avut ultimul domiciliu în România; 7. imobile situate pe teritoriul României; 8. executarea silitĂŁ a unui titlu executoriu pe teritoriul României. ART. 152 InstanĂžele din România pot sĂŁ dispunĂŁ, la cerere, mĂŁsuri asiguratorii în cazuri urgente, spre a ocroti drepturi, interese sau bunuri ce au legĂŁturĂŁ cu jurisdicĂžia lor, chiar dacĂŁ nu sînt competente, potrivit dispoziĂžiilor prezentului capitol, sĂŁ soluĂžioneze în fond procesul în vederea cĂŁruia sau în cursul cĂŁruia mĂŁsurile sînt necesare. ART. 153 în cazul în care o jurisdicĂžie strĂŁinĂŁ se declarĂŁ necompetentĂŁ sĂŁ soluĂžioneze o acĂžiune formulatĂŁ de cĂŁtre un cetĂŁĂžean român, aceasta poate fi introdusĂŁ la instanĂža din România cu care procesul prezintĂŁ cele mai strînse legĂŁturi. ART. 154 DacĂŁ pĂŁrĂžile au supus, prin convenĂžie, litigiul dintre ele sau litigiile ce se vor naÂşte din actul pe care l-au încheiat, competenĂžei unei anumite instanĂže, aceasta va fi învestitĂŁ cu competenĂža jurisdicĂžionalĂŁ, afarĂŁ numai dacĂŁ: 1. instanĂža este strĂŁinĂŁ, iar litigiul intrĂŁ în competenĂža exclusivĂŁ a unei instanĂže române; 2. instanĂža este românĂŁ, iar una dintre pĂŁrĂži învedereazĂŁ cĂŁ o instanÞã strĂŁinĂŁ este exclusiv competentĂŁ. ART. 155 în cazul în care instanĂžele române sînt competente, potrivit dispoziĂžiilor prezentului capitol, Âşi nu se poate stabili care anume dintre ele este îndreptĂŁĂžitĂŁ sĂŁ soluĂžioneze procesul, cererea va fi îndreptatĂŁ, potrivit regulilor de competenÞã materialĂŁ, la JudecĂŁtoria sectorului 1 al municipiului BucureÂşti sau la Tribunalul municipiului BucureÂşti. ART. 156 CompetenĂža instanĂželor române, stabilitĂŁ conform art. 148 - 152, nu este înlĂŁturatĂŁ prin faptul cĂŁ acelaÂşi proces sau un proces conex a fost dedus în faĂža unei instanĂže judecĂŁtoreÂşti strĂŁine. ART. 157 InstanĂža sesizatĂŁ verificĂŁ, din oficiu, competenĂža sa de a soluĂžiona procesul privind raporturi de drept internaĂžional privat Âşi, în cazul în care constatĂŁ cĂŁ nu este competentĂŁ nici ea Âşi nici o altĂŁ instanÞã românĂŁ, respinge cererea ca nefiind de competenĂža instanĂželor române. SecĂžiunea a II-a Legea aplicabilĂŁ în procesele de drept internaĂžional privat ART. 158 Capacitatea procesualĂŁ a fiecĂŁreia dintre pĂŁrĂžile în proces este cîrmuitĂŁ de legea sa naĂžionalĂŁ. ART. 159 în procesele privind raporturi de drept internaĂžional privat instanĂžele române aplicĂŁ legea proceduralĂŁ românĂŁ, dacĂŁ nu s-a dispus altfel în mod expres. Legea românĂŁ stabileÂşte Âşi dacĂŁ o anumitĂŁ problemĂŁ este de drept procedural sau de drept material. ART. 160 Obiectul Âşi cauza acĂžiunii civile, în procesele privind raporturile de drept internaĂžional privat, sînt determinate de legea care reglementeazĂŁ fondul raportului juridic litigios. DupĂŁ aceeaÂşi lege se determinĂŁ calitatea procesualĂŁ a pĂŁrĂžilor. ART. 161 Mijloacele de probĂŁ pentru dovedirea unui act juridic Âşi puterea doveditoare a înscrisului care îl constatĂŁ sînt cele prevĂŁzute de legea locului încheierii actului juridic sau de legea aleasĂŁ de pĂŁrĂži, dacĂŁ ele aveau dreptul sĂŁ o aleagĂŁ. Proba faptelor se face potrivit legii locului unde ele s-au produs. Cu toate acestea, va fi aplicabilĂŁ legea românĂŁ, dacĂŁ aceasta admite Âşi alte mijloace de probĂŁ decît cele prevĂŁzute de legile arĂŁtate la alin. 1 Âşi 2. Legea românĂŁ este aplicabilĂŁ Âşi în cazul în care ea îngĂŁduie proba cu martori Âşi cu prezumĂžii ale instanĂžei, chiar dacĂŁ aceste mijloace de probĂŁ nu sînt admisibile potrivit legii strĂŁine. Dovada stĂŁrii civile Âşi puterea doveditoare a actelor de stare civilĂŁ sînt reglementate de legea locului unde s-a întocmit înscrisul invocat. Administrarea probelor se face potrivit legii române. ART. 162 Actele oficiale întocmite sau legalizate de cĂŁtre o autoritate strĂŁinĂŁ pot fi folosite în faĂža instanĂželor române numai dacĂŁ sînt supralegalizate, pe cale administrativĂŁ ierarhicĂŁ Âşi în continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, spre a li se garanta astfel autenticitatea semnĂŁturilor Âşi sigiliului. Supralegalizarea pe cale administrativĂŁ este supusĂŁ procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmatĂŁ de supralegalizarea efectuatĂŁ fie de cĂŁtre misiunea diplomaticĂŁ sau oficiul consular român din statul de origine, fie de cĂŁtre misiunea diplomaticĂŁ sau oficiul consular al statului de origine în România Âşi, în continuare, în ambele situaĂžii, de cĂŁtre Ministerul Afacerilor Externe. Scutirea de supralegalizare este permisĂŁ în temeiul legii, al unei înĂželegeri internaĂžionale la care este parte România sau pe bazĂŁ de reciprocitate. Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanĂžele române se face, din partea autoritĂŁĂžilor române, de cĂŁtre Ministerul JustiĂžiei Âşi Ministerul Afacerilor Externe, în aceastĂŁ ordine. SecĂžiunea a III-a CondiĂžia strĂŁinului ca parte în proces ART. 163 StrĂŁinii, persoane fizice Âşi persoane juridice au, în condiĂžiile legii, în faĂža instanĂželor române, aceleaÂşi drepturi Âşi aceleaÂşi obligaĂžii procedurale ca Âşi persoanele fizice de cetĂŁĂženie românĂŁ Âşi persoanele juridice române. CetĂŁĂženii strĂŁini beneficiazĂŁ în faĂža instanĂželor române, în procesele privind raporturile de drept internaĂžional privat, de scutiri sau reduceri de taxe Âşi alte cheltuieli de procedurĂŁ, precum Âşi de asistenÞã juridicĂŁ gratuitĂŁ, în aceeaÂşi mĂŁsurĂŁ Âşi în aceleaÂşi condiĂžii ca Âşi cetĂŁĂženii români, sub condiĂžia reciprocitĂŁĂžii cu statul de cetĂŁĂženie sau de domiciliu al solicitanĂžilor. Sub aceeaÂşi condiĂžie a reciprocitĂŁĂžii, reclamantul de cetĂŁĂženie strĂŁinĂŁ nu poate fi obligat sĂŁ depunĂŁ cauĂžiune ori vreo altĂŁ garanĂžie, pentru motivul cĂŁ este strĂŁin sau cĂŁ nu are domiciliul ori sediul în România. ART. 164 în cazul în care reprezentarea ori asistarea strĂŁinului lipsit de capacitate sau cu capacitate de exerciĂžiu restrînsĂŁ nu a fost asiguratĂŁ potrivit legii sale naĂžionale, iar din aceastĂŁ cauzĂŁ judecarea procesului întîrzie, instanĂža îi va putea numi în mod provizoriu un curator special. SecĂžiunea a IV-a Efectele hotĂŁrîrilor strĂŁine ART. 165 în cazul prezentei legi, termenul de hotĂŁrîri strĂŁine se referĂŁ la actele de jurisdicĂžie ale instanĂželor judecĂŁtoreÂşti, notariatelor sau oricĂŁror autoritĂŁĂži competente dintr-un alt stat. ART. 166 HotĂŁrîrile strĂŁine sînt recunoscute de plin drept în România, dacĂŁ se referĂŁ la statutul civil al cetĂŁĂženilor statului unde au fost pronunĂžate sau dacĂŁ, fiind pronunĂžate într-un stat terĂž, au fost recunoscute mai întîi în statul de cetĂŁĂženie al fiecĂŁrei pĂŁrĂži. ART. 167 HotĂŁrîrile referitoare la alte procese decît cele arĂŁtate în art. 166 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, dacĂŁ sînt îndeplinite cumulativ urmĂŁtoarele condiĂžii: a) hotĂŁrîrea este definitivĂŁ, potrivit legii statului unde a fost pronunĂžatĂŁ; b) instanĂža care a pronunĂžat-o a avut, potrivit legii menĂžionate, competenĂža sĂŁ judece procesul; c) existĂŁ reciprocitate în ce priveÂşte efectele hotĂŁrîrilor strĂŁine între România Âşi statul instanĂžei care a pronunĂžat hotĂŁrîrea. DacĂŁ hotĂŁrîrea a fost pronunĂžatĂŁ în lipsa pĂŁrĂžii care a pierdut procesul, trebuie sĂŁ se constate, de asemenea, cĂŁ i-a fost înmînatĂŁ în timp util citaĂžia pentru termenul de dezbateri în fond, cît Âşi actul de sesizare a instanĂžei Âşi cĂŁ i s-a dat posibilitatea de a se apĂŁra Âşi de a exercita calea de atac împotriva hotĂŁrîrii. Caracterul nedefinitiv al hotĂŁrîrii strĂŁine, decurgînd din omisiunea citĂŁrii persoanei care nu a participat la proces în faĂža instanĂžei strĂŁine, poate fi invocat numai de cĂŁtre acea persoanĂŁ. ART. 168 RecunoaÂşterea hotĂŁrîrii strĂŁine poate fi refuzatĂŁ în unul dintre urmĂŁtoarele cazuri: 1. hotĂŁrîrea este rezultatul unei fraude comise în procedura urmatĂŁ în strĂŁinĂŁtate; 2. hotĂŁrîrea încalcĂŁ ordinea publicĂŁ de drept internaĂžional privat român; constituie un asemenea temei de refuz al recunoaÂşterii încĂŁlcarea dispoziĂžiilor art. 151 privitoare la competenĂža exclusivĂŁ a jurisdicĂžiei române; 3. procesul a fost soluĂžionat între aceleaÂşi pĂŁrĂži printr-o hotĂŁrîre, chiar nedefinitivĂŁ, a instanĂželor române sau se afla în curs de judecare în faĂža acestora la data sesizĂŁrii instanĂžei strĂŁine. RecunoaÂşterea nu poate fi refuzatĂŁ pentru singurul motiv cĂŁ instanĂža care a pronunĂžat hotĂŁrîrea strĂŁinĂŁ a aplicat o altĂŁ lege decît cea determinatĂŁ de dreptul internaĂžional privat român, afarĂŁ numai dacĂŁ procesul priveÂşte starea civilĂŁ Âşi capacitatea unui cetĂŁĂžean român, iar soluĂžia adoptatĂŁ diferĂŁ de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române. ART. 169 Sub rezerva verificĂŁrii condiĂžiilor prevĂŁzute de art. 167 Âşi 168, instanĂža românĂŁ nu poate proceda la examinarea în fond a hotĂŁrîrii strĂŁine Âşi nici la modificarea ei. ART. 170 Cererea de recunoaÂştere se rezolvĂŁ pe cale principalĂŁ de tribunalul judeĂžean în circumscripĂžia cĂŁruia îÂşi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoaÂşterea hotĂŁrîrii strĂŁine. Cererea de recunoaÂştere poate fi, de asemenea, rezolvatĂŁ pe cale incidentĂŁ, de cĂŁtre instanĂža sesizatĂŁ cu un proces avînd un alt obiect, în cadrul cĂŁruia se ridicĂŁ excepĂžia puterii lucrului judecat, întemeiatĂŁ pe hotĂŁrîrea strĂŁinĂŁ. ART. 171 Cererea de recunoaÂştere a hotĂŁrîrii strĂŁine se întocmeÂşte potrivit cerinĂželor prevĂŁzute de legea proceduralĂŁ românĂŁ Âşi va fi însoĂžitĂŁ de urmĂŁtoarele acte: a) copia hotĂŁrîrii strĂŁine; b) dovada caracterului definitiv al acesteia; c) copia dovezii de înmînare a citaĂžiei Âşi actului de sesizare, comunicate pĂŁrĂžii care a fost lipsĂŁ în instanĂža strĂŁinĂŁ sau orice alt act oficial care sĂŁ ateste cĂŁ citaĂžia Âşi actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de cĂŁtre partea împotriva cĂŁreia s-a dat hotĂŁrîrea; d) orice alt act, de naturĂŁ sĂŁ probeze, în completare, cĂŁ hotĂŁrîrea strĂŁinĂŁ îndeplineÂşte celelalte condiĂžii prevĂŁzute de art. 167. Actele prevĂŁzute în alin. 1 vor fi însoĂžite de traduceri autorizate Âşi vor fi supralegalizate, cu respectarea dispoziĂžiilor art. 162. Supralegalizarea nu se cere în cazul în care pĂŁrĂžile sînt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate. ART. 172 Cererea de recunoaÂştere a hotĂŁrîrii strĂŁine se soluĂžioneazĂŁ pe cale principalĂŁ prin hotĂŁrîre, iar pe cale incidentĂŁ prin încheiere interlocutorie, în ambele cazuri dupĂŁ citarea pĂŁrĂžilor. Cererea poate fi soluĂžionatĂŁ fĂŁrĂŁ citarea pĂŁrĂžilor dacĂŁ, din hotĂŁrîrea strĂŁinĂŁ, rezultĂŁ cĂŁ pîrîtul a fost de acord cu admiterea acĂžiunii. ART. 173 HotĂŁrîrile strĂŁine, care nu sînt aduse la îndeplinire de bunĂŁvoie de cĂŁtre cei obligaĂži a le executa, pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviinÞãrii date, la cererea persoanei interesate, de cĂŁtre tribunalul judeĂžean în circumscripĂžia cĂŁruia urmeazĂŁ sĂŁ se efectueze executarea. HotĂŁrîrile strĂŁine prin care s-au luat mĂŁsuri asiguratorii Âşi cele date cu executarea provizorie nu pot fi puse în executare pe teritoriul României. ART. 174 Executarea hotĂŁrîrii strĂŁine se încuviinĂžeazĂŁ cu respectarea condiĂžiilor prevĂŁzute de art. 167, cît Âşi a celor ce urmeazĂŁ: a) hotĂŁrîrea este executorie potrivit legii instanĂžei care a pronunĂžat-o; b) dreptul de a cere executarea silitĂŁ nu este prescris potrivit legii române. DispoziĂžiile art. 168 Âşi 169 sînt aplicabile în mod corespunzĂŁtor Âşi cererii de încuviinĂžare a executĂŁrii. ART. 175 Cererea de încuviinĂžare a executĂŁrii, întocmitĂŁ în condiĂžiile prevĂŁzute de art. 171, va fi însoĂžitĂŁ Âşi de dovada caracterului executor al hotĂŁrîrii strĂŁine, eliberatĂŁ de instanĂža care a pronunĂžat-o. ART. 176 Cererea de încuviinĂžare a executĂŁrii se soluĂžioneazĂŁ prin hotĂŁrîre, dupĂŁ citarea pĂŁrĂžilor. în cazul în care hotĂŁrîrea strĂŁinĂŁ conĂžine soluĂžii asupra mai multor capete de cerere, care sînt disociabile, încuviinĂžarea poate fi acordatĂŁ separat. ART. 177 Pe baza hotĂŁrîrii definitive de încuviinĂžare a executĂŁrii se emite titlul executoriu, în condiĂžiile legii române, menĂžionîndu-se în titlu Âşi hotĂŁrîrea de încuviinĂžare. ART. 178 HotĂŁrîrea strĂŁinĂŁ, datĂŁ de cĂŁtre o instanÞã competentĂŁ, are forÞã probantĂŁ în faĂža instanĂželor române cu privire la situaĂžiile de fapt pe care le constatĂŁ. SecĂžiunea a V-a TranzacĂžiile judiciare ART. 179 TranzacĂžiile judiciare încheiate în strĂŁinĂŁtate produc în România efectele ce decurg din legea care le-a fost aplicatĂŁ, în condiĂžiile art. 173 alin. 1 Âşi art. 174 - 178. SecĂžiunea a VI-a Arbitrajul de drept internaĂžional privat ART. 180 în cazul în care pĂŁrĂžile în proces au încheiat o convenĂžie arbitralĂŁ, pe care una dintre ele o invocĂŁ în instanĂža judecĂŁtoreascĂŁ, aceasta îÂşi verificĂŁ competenĂža. InstanĂža va reĂžine spre soluĂžionare procesul dacĂŁ: a) pîrîtul Âşi-a formulat apĂŁrĂŁrile în fond, fĂŁrĂŁ nici o rezervĂŁ întemeiatĂŁ pe convenĂžia arbitralĂŁ; sau b) convenĂžia arbitralĂŁ este lovitĂŁ de nulitate ori inoperantĂŁ; sau c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vĂŁdit imputabile pîrîtului în arbitraj. ART. 181 DispoziĂžiile art. 167 - 178 privind recunoaÂşterea Âşi executarea hotĂŁrîrilor judecĂŁtoreÂşti strĂŁine se aplicĂŁ, în mod corespunzĂŁtor, Âşi sentinĂželor arbitrale strĂŁine. CAP. 13 DispoziĂžii finale ART. 182 Prezenta lege intrĂŁ în vigoare la 60 de zile de la data publicĂŁrii ei în Monitorul Oficial al României. ART. 183 Pe data intrĂŁrii în vigoare a prezentei legi se abrogĂŁ art. 2 din Codul civil, art. 375 din Codul de procedurĂŁ civilĂŁ, precum Âşi orice dispoziĂžii contrare. |
