ORDONAN�� Nr. 43/1997 - din 28 august 1997 Republicat� privind regimul drumurilor

ORDONANŢĂ Nr. 43/1997 - din 28 august 1997 Republicată privind regimul drumurilor

EMITENT:      GUVERNUL ROMâNIEI
PUBLICATĂ îN: MONITORUL OFICIAL NR. 221 din 29 august 1997


    - Ordonanţa Guvernului nr. 132/2000*, suspendată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 295/2000 şi respinsă prin Legea nr. 189/2002;
    - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 295/2000, aprobată prin Legea nr. 109/2001;
    - Ordonanţa Guvernului nr. 79/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 413/2002;
    - Legea nr. 189/2002;
    - Legea nr. 413/2002;
    - Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1959/2002;
    - Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2003;
    - Legea nr. 227/2003;
    - Legea nr. 47/2004;
    - Ordonanţa Guvernului nr. 21/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2005;
    - Legea nr. 98/2005;
    - Ordonanţa Guvernului nr. 38/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 10/2007;
    - Legea nr. 10/2007.

    Actele normative marcate cu asterisc (*) sunt în prezent modificate, abrogate sau respinse şi modificările efectuate prin aceste acte normative asupra Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, republicată, nu mai sunt de actualitate.

    CAP. 1
    Dispoziţii generale

    Secţiunea I
    Domeniul drumurilor

    ART. 1
    (1) Regimul drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice şi private, dobândirea şi folosirea terenurilor, conducerea, coordonarea şi controlul activităţilor în legătură cu drumurile publice. Administrarea drumurilor publice şi private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor.
    (2) Prevederile prezentei ordonanţe se aplică integral tuturor drumurilor publice şi, parţial, drumurilor de utilitate privată.
    ART. 2
    (1) Drumurile fac parte din sistemul naţional de transport.
    (2) Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi a pietonilor.
    (3) Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apărare şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile de parcare, oprire şi staţionare, indicatoarele de semnalizare rutieră şi alte dotări pentru siguranţa circulaţiei, terenurile şi plantaţiile care fac parte din zona drumului, mai puţin zonele de protecţie.
    (4) De asemenea, se consideră că făcând parte din drum clădirile de serviciu şi orice alte construcţii, amenajări sau instalaţii destinate apărării sau exploatării drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente.
    (5) Fac parte din elementele infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului:
    1. suprastructura şi infrastructura drumului, situate în cadrul amprizei, şi terenul aferent;
    2. podurile, tunelurile, viaductele, pasajele denivelate şi alte lucrări de artă, cu terenul aferent;
    3. locurile de parcare, oprire şi staţionare, precum şi terenurile aferente care aparţin domeniului public al statului;
    4. lucrările de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent;
    5. plantaţiile rutiere şi terenul aferent;
    6. suprafeţele de teren situate de o parte şi de cealaltă a drumului, care formează zonele de siguranţă, în limitele prevăzute de prezenta ordonanţă.

    Secţiunea a II-a
    Clasificarea şi încadrarea drumurilor

    ART. 3
    Din punct de vedere al destinaţiei drumurile se împart în:
    a) drumuri publice - drumuri de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere şi pietonale, în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport ale economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării; acestea sunt proprietate publică;
    b) drumuri de utilitate privată - drumuri destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier şi pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altele asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizările de şantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.
    ART. 4
    Din punct de vedere al circulaţiei drumurile se împart în:
    a) drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi acele drumuri de utilitate privată care asigură, de regulă, accesul nediscriminatoriu al vehiculelor şi pietonilor;
    b) drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces, precum şi acele drumuri de utilitate publică închise temporar circulaţiei publice.
    ART. 5
    Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importanţei, drumurile publice se împart în următoarele categorii:
    a) drumuri de interes naţional;
    b) drumuri de interes judeţean;
    c) drumuri de interes local.
    ART. 6
    (1) Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale, care asigură legăturile cu capitala ţării, cu reşedinţele de judeţ, cu obiectivele de interes naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi:
    a) autostrăzi;
    b) drumuri expres;
    c) drumuri naţionale europene (E);
    d) drumuri naţionale principale;
    e) drumuri naţionale secundare.
    (2) încadrarea în aceste categorii se face de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu excepţia drumurilor naţionale europene, a căror încadrare se stabileşte potrivit acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
    (3) Propunerile de clasificare a drumurilor naţionale în categoria drumurilor naţionale europene (E) se fac de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
    ART. 7
    Drumurile de interes judeţean fac parte din proprietatea publică a judeţului şi cuprind drumurile judeţene, care asigură legătura între:
    a) reşedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu reşedinţele de comună, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea ţării şi cu obiectivele istorice importante;
    b) oraşe şi municipii, precum şi între acestea şi reşedinţele de comună;
    c) reşedinţe de comună.
    ART. 8
    Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi cuprind:
    a) drumurile comunale, care asigură legăturile:
    - între reşedinţa de comună cu satele componente sau cu alte sate;
    - între oraşul cu satele care îi aparţin, precum şi cu alte sate;
    - între sate;
    b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora;
    c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătură, uliţă etc.
    ART. 9
    Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel:
    a) străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum;
    b) străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit;
    c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale;
    d) străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală, care asigură accesul la locuinţe şi pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.
    ART. 10
    Străzile din localităţile rurale se clasifică în:
    a) străzi principale;
    b) străzi secundare.
    ART. 11
    Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţilor, servind totodată şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor se poate face numai cu acordul administratorului drumului respectiv, în concordanţă cu planul urbanistic aprobat. în cazul drumurilor de interes naţional se va obţine şi acordul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
    ART. 12
    încadrarea în categorii funcţionale a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale se face prin hotărâre a Guvernului, iar a drumurilor vicinale şi a străzilor, prin hotărâre a consiliului judeţean sau local, după caz.
    ART. 13
    (1) Propunerile de încadrare în categorii funcţionale pentru drumurile naţionale şi judeţene se fac de către administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale, de către consiliile locale interesate, prin consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
    (2) Propunerile de modificare a încadrării unui drum vicinal sau a unei străzi în drum comunal şi invers se fac prin hotărâre a consiliului local; în cazul în care drumul respectiv se află pe raza a două sau mai multe autorităţi administrativ-teritoriale, propunerile de modificare se fac cu acordul tuturor consiliilor locale interesate. în toate cazurile este necesar avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

    CAP. 2
    Administrarea drumurilor

    Secţiunea I
    Suprafeţele de teren aferente drumurilor publice

    ART. 14
    Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie.
    ART. 15
    Ampriza drumului este suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă.
    ART. 16
    (1) Zonele de siguranţă sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de cealaltă a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, pentru plantaţie rutieră sau alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, pentru siguranţa circulaţiei ori pentru protecţia proprietăţilor situate în vecinătatea drumului. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de consolidări ale terenului drumului şi altele asemenea. în afara localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţă a drumurilor, în cale curentă şi aliniament, sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanţă.
    (2) Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţă este interzisă.
    ART. 17
    (1) Zonele de protecţie sunt suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecţie sunt prevăzute în anexa nr. 1.
    (2) Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului prin:
    a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;
    b) executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;
    c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafaţă;
    d) practicarea comerţului ambulant în zona drumului, în alte locuri decât cele destinate acestui scop.
    ART. 18
    Deţinătorii terenurilor din vecinătatea drumurilor publice sunt obligaţi să permită instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii, fără a percepe vreo chirie, cu condiţia ca această operaţiune să nu împiedice executarea lucrărilor agricole şi să nu producă degradări culturilor de pe aceste terenuri.
    ART. 19
    (1) Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi care separă sensurile de circulaţie, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, staţionări sau opriri, precum şi suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare scurgerea apelor trebuie asigurată prin şanţuri amenajate.
    (2) Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condiţiile de deplasare a pietonilor şi cicliştilor prin amenajări de trotuare şi piste.
    (3) Zonele de siguranţă şi de protecţie în intravilan se stabilesc prin studii de circulaţie şi prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului.
    (4) Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20 m pentru drumurile comunale.
    (5) Asigurarea distanţelor minime, stabilite conform alin. (4), se realizează de către administratorii acestor drumuri, numai cu respectarea reglementărilor în vigoare.

    Secţiunea a II-a
    Administrarea drumurilor

    ART. 20
    Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului este organul administraţiei publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor naţionale.
    ART. 21
    (1) Administrarea drumurilor naţionale se realizează de Administraţia Naţională a Drumurilor*), sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale a Drumurilor se va aproba prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Sectoarele de drumuri naţionale, incluzând şi lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, situate în intravilanul reşedinţelor de judeţe şi al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective.
------------
    *) Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 47/2004, s-a înfiinţat Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", care s-a desfiinţat.

    ART. 22
    Administrarea drumurilor judeţene se asigură de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene, situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective.
    ART. 22^1
    (1) Pentru realizarea proiectelor prioritare de interes naţional şi european, cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale, se preiau de către administratorul drumurilor naţionale sectoare de drum de interes naţional, judeţean sau local situate în intravilanul/extravilanul unor localităţi, în vederea realizării lucrărilor respective.
    (2) După finalizarea lucrărilor, sectoarele de drum se retransmit autorităţilor administraţiei publice locale de care au aparţinut.
    ART. 23
    Administrarea drumurilor de utilitate privată se face de către deţinătorii acestora.

    Secţiunea a III-a
    Proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri

    ART. 24
    La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţională a terenurilor, de conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, precum şi de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerinţele pietonilor, cicliştilor, persoanelor cu handicap şi de vârsta a treia.
    ART. 25
    Documentaţiile privind proiectarea construcţiei, reabilitarea şi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu avizele prevăzute în normele metodologice.
    ART. 26
    Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenţă a unui drum, se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea executării construcţiilor.
    ART. 27
    (1) Intersecţiile între drumuri se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de categoriile drumurilor şi de traficul rutier, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate drumul pe care se desfăşoară traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersecţiei.
    (2) întreţinerea bretelelor de la intersecţiile denivelate ale drumurilor publice este în sarcina administratorului drumului de categorie superioară. Dacă unul dintre drumuri este de utilitate privată, cheltuielile de întreţinere a acestuia sunt în sarcina administratorului respectiv.
    ART. 28
    Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel între două sau mai multe drumuri se face cu asigurarea priorităţii pentru circulaţia care se desfăşoară pe drumul de categorie superioară.
    ART. 29
    Realizarea unei noi intersecţii la acelaşi nivel cu calea ferată sau modificarea unei asemenea intersecţii cu calea ferată este în sarcina solicitantului lucrării.
    ART. 30
    La amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersecţiilor între drumurile publice, precum şi dintre acestea cu căile ferate se va obţine şi acordul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin direcţiile sale de specialitate.
    ART. 31
    Instalaţiile de semnalizare şi presemnalizare a trecerii la acelaşi nivel între drum şi calea ferată se realizează de către administratorul căii ferate, în funcţie de categoria drumului, traficul rutier, frecvenţa şi viteza de circulaţie a trenurilor.
    ART. 32
    (1) întreţinerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului căii de comunicaţie situate pe pasaj.
    (2) întreţinerea trecerilor la acelaşi nivel, paza şi securitatea în limitele zonei de siguranţă a căii ferate revin deţinătorului acestei căi.
    (3) Modificarea cotelor şi declivităţilor pe oricare dintre căile de comunicaţie care se intersectează atrage după sine obligaţia deţinătorului de a suporta costul lucrărilor necesare şi pe cealaltă cale de comunicaţie.
    (4) Pentru poduri, baraje, diguri şi altele asemenea, care cuprind părţi ale mai multor deţinători, sarcinile ce revin fiecăruia dintre aceştia se stabilesc, de comun acord, prin protocol.
    ART. 33
    Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu Poliţia rutieră au obligaţia de a reglementa circulaţia, parcarea, staţionarea şi oprirea pe străzi a vehiculelor. Parcarea în localităţi se asigură de către administraţia publică locală în locuri special amenajate, în afara benzilor de circulaţie şi a trotuarelor, amplasate de comun acord cu Poliţia rutieră.
    ART. 34
    în zonele protejate ale localităţilor se va urmări descurajarea sau interzicerea circulaţiei de tranzit, în condiţiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespunzătoare, cu acordul administratorului drumului şi al Poliţiei rutiere.
    ART. 35
    în funcţie de programele de circulaţie aprobate de autorităţile competente, drumurile publice vor fi prevăzute cu staţii amenajate în afara fluxului circulaţiei, pentru oprirea mijloacelor de transport în comun. Semnalizarea unitară şi amenajarea acestora se asigură de către consiliile locale în intravilan şi de către consiliile judeţene în extravilan, indiferent de categoria drumului. Locurile de parcare şi refugiile de pe autostrăzi vor fi dotate cu utilităţi, telefonie pentru apel de urgenţă şi cu grupuri sanitare.
    ART. 36
    Pe drumurile publice se vor aplica măsuri de protecţie a mediului, pe baza studiilor de impact al traficului asupra acestuia.
    ART. 37
    (1) Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste drumuri se va realiza numai prin intermediul unor artere magistrale care debuşează în intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.
    (2) Accesul la zonele funcţionale care cuprind în perimetrul lor drumurile de interes naţional se va realiza numai prin artere colectoare în intersecţiile existente, amenajate corespunzător volumelor de trafic.
    ART. 38
    Pe sectoarele de drumuri publice, care traversează localităţi rurale, locuitorii sunt obligaţi să întreţină şanţurile, rigolele, podeţele de la intrările în curţi, plantaţiile, trotuarele sau căile pietonale din dreptul locuinţelor şi al terenurilor pe care le deţin. Supravegherea îndeplinirii acestor obligaţii revine autorităţilor administraţiei publice locale.
    ART. 39
    în vederea asigurării materialelor necesare construirii, modernizării, reparării şi întreţinerii drumurilor publice, administratorii pot deschide şi exploata cariere, balastiere şi altele asemenea şi pot organiza activităţi şi servicii specializate, în condiţiile legii.

    Secţiunea a IV-a
    Condiţii de exploatare a drumurilor

    ART. 40
    (1) Drumurile trebuie să fie semnalizate şi menţinute de către administratorul drumului în stare tehnică corespunzătoare desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă.
    (2) Masa totală maximă admisă, masa maximă admisă pe axă, dimensiunile maxime admise de gabarit, precum şi condiţiile impuse vehiculelor admise în circulaţie pe drumurile publice sunt cele prevăzute în anexa nr. 2.
    (3) Lista cuprinzând drumurile publice, cu masele maxime admise şi dimensiunile prevăzute în anexa nr. 2 pentru vehicule de transport marfă, va fi stabilită periodic sau, pe măsura finalizării lucrărilor de reabilitare, prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (4) Masele şi dimensiunile maxime admise prevăzute în anexa nr. 2 pot fi majorate prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, pe măsura executării unor lucrări de sporire a capacităţii portante a drumurilor.
    (5) Transportatorilor străini şi români li se aplică tarife de utilizare a drumurilor, în conformitate cu prevederile acordurilor bilaterale şi, respectiv, cu reglementările interne în vigoare, care se constituie, conform legii, în surse de finanţare a lucrărilor de administrare, exploatare, întreţinere, reparaţii şi modernizare a drumurilor publice.
    ART. 41
    (1) Transporturile efectuate cu vehicule a căror masă totală maximă admisă, masă maximă admisă pe axă şi/sau ale căror dimensiuni maxime admise de gabarit depăşesc limitele prevăzute în anexa nr. 2 se efectuează pe baza autorizaţiei speciale de transport emise de administratorul drumului pe care se efectuează transportul, în condiţiile stabilite prin reglementări specifice emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
    (2) în condiţiile în care drumurile naţionale sau judeţene, pe care se efectuează transporturile prevăzute la alin. (1), traversează o localitate urbană, este necesar şi avizul administraţiei publice locale care administrează porţiunea de drum respectivă.
    (3) în cazul în care pentru efectuarea unor asemenea transporturi sunt necesare lucrări de amenajare sau consolidare a drumurilor şi a lucrărilor de artă, precum şi modificarea instalaţiilor aeriene sau subterane de orice fel, acestea se suportă de beneficiarul transporturilor.
    (4) Pentru transporturile prevăzute la alin. (1) se aplică tarife suplimentare de utilizare a drumurilor, stabilite în funcţie de masa totală sau de masa pe axă, de dimensiunile de gabarit ale autovehiculelor şi de distanţa parcursă, care constituie surse financiare în contul emitentului autorizaţiei speciale de transport pentru administrarea drumurilor respective. Aceste tarife se determină şi se propun de administratorii drumurilor publice şi se aprobă:
    a) pentru drumurile de interes naţional, prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului;
    b) pentru drumurile de interes judeţean, prin hotărâre a consiliilor judeţene, cu avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
    c) pentru drumurile de interes local, prin hotărâre a consiliilor locale, cu avizul consiliilor judeţene.
    (4^1) Ansamblul de vehicule cu mai mult de 6 axe şi care depăşeşte limitele maselor totale maxime admise prevăzute în anexa nr. 2 va fi considerat atipic şi va fi tarifat în conformitate cu prevederile anexei nr. 2.
    (5) Se exceptează de la plata tarifelor prevăzute la alin. (4) autovehiculele care aparţin Corpului Pompierilor Militari, serviciilor publice de pompieri şi administratorului drumului public respectiv.
    ART. 42 *** Abrogat
    ART. 43
    Pe drumurile publice sunt interzise:
    a) competiţiile sportive, fără avizul prealabil al administratorului drumului şi al Poliţiei rutiere. Organizatorii poartă răspunderea şi iau toate măsurile pentru siguranţa traficului rutier şi redarea ulterioară a drumului pentru circulaţia publică, în condiţiile existente anterior organizării competiţiei;
    b) intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roţi sau pe şenile, precum şi pierderea, prin scurgere din vehicule, în timpul transportului, de materiale de construcţie sau de alte materii;
    c) curăţarea sau spălarea vehiculelor de pământ, de materiale sau de alte substanţe; aceasta se va realiza înainte de a pătrunde în drum şi numai pe suprafeţe special amenajate prin grija administratorului drumului;
    d) scurgerea lubrifianţilor, a unor produse inflamabile, toxice sau de altă natură;
    e) ocuparea, sub orice formă, a părţii carosabile, a staţiilor mijloacelor de transport în comun, a şanţurilor, trotuarelor, pistelor şi zonelor de siguranţă a drumului, precum şi afectarea stării de curăţenie a acestora;
    f) circulaţia autovehiculelor pe acostamente, pe şanţuri, pe trotuare, pe spaţii de siguranţă ale drumurilor ori pe banda de urgenţă sau mediană a autostrăzilor;
    g) circulaţia pe drumurile publice, modernizate, a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu şenile, fără bandaje de protecţie, precum şi transportul prin târâre a unor obiecte sau materiale; prin excepţie este admisă circulaţia vehiculelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cazul în care nu există posibilitatea evitării drumurilor publice modernizate, cu acordul şi în condiţiile stabilite de administratorul acestora.
    ART. 44
    (1) Administratorii drumurilor pot institui restricţii temporare, parţiale sau totale de circulaţie, pentru executarea unor lucrări, conform normelor stabilite de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor.
    (2) Pentru protecţia unor sectoare de drumuri administratorii acestora pot institui restricţii cu caracter temporar, semnalizate corespunzător, privind viteza, masa totală maximă admisă şi masa maximă admisă pe axă ale vehiculelor admise să circule pe sectorul respectiv, cu informarea Poliţiei rutiere, a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi a utilizatorilor.
    (3) Se interzice blocarea sau amplasarea de obstacole de orice fel pe ampriza drumurilor publice, cu excepţia cazurilor autorizate de administratorul drumului şi de Poliţia rutieră şi care vor fi semnalizate corespunzător.
    ART. 45
    (1) în cazul în care drumurile deschise circulaţiei publice sunt afectate de calamităţi naturale sau în alte cazuri de forţă majoră, administratorii acestora vor lua de urgenţă măsuri pentru restabilirea operativă a circulaţiei, prin executarea de variante ocolitoare sau de alte amenajări cu caracter provizoriu, după caz.
    (2) Atunci când aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (1) necesită ocuparea temporară a unor terenuri situate în zona drumului sau în afara acesteia, administratorul drumului respectiv va încheia procese-verbale cu autorităţile publice locale şi cu deţinătorii terenurilor, urmând ca eventualele despăgubiri cuvenite celor afectaţi să se stabilească conform dispoziţiilor legale.

    Secţiunea a V-a
    Aprobarea amplasării de construcţii şi instalaţii în zona drumului public

    ART. 46
    Realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop, care să nu pericliteze siguranţa circulaţiei, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului.
    ART. 47
    (1) *** Abrogat
    (1^1) în vederea fluidizării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar, la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean.
    (2) în zona mediană a autostrăzilor se pot amplasa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi siguranţei circulaţiei.
    (3) Construcţiile sau instalaţiile temporare ale Ministerului Apărării Naţionale, care au caracter de urgenţă, se pot executa fără acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept să se obţină ulterior, în cazul în care construcţiile sau instalaţiile nu se demontează într-un termen stabilit de comun acord cu administratorul drumului.
    (4) Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea supraterană sau subterană a unor construcţii, instalaţii sau panouri publicitare acceptate de administraţia drumurilor, se aplică tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispoziţia administratorului, respectiv pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea drumurilor publice. Se exceptează perceperea de tarife de utilizare de către administratorii drumului, dacă amplasarea se realizează pe zonele de protecţie unde aceştia nu sunt deţinători. Perceperea şi folosirea acestor tarife de utilizare a zonelor de protecţie proprietate privată se realizează de către deţinătorul terenului respectiv.
    (5) Deţinătorii panourilor publicitare, ai construcţiilor sau instalaţiilor acceptate cu acordul prealabil al administratorului drumului în zona drumurilor publice sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor şi fără nici o despăgubire din partea administratorului drumului, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă astfel a fost convenit cu administratorul drumului la momentul acordului, în condiţiile în care acest lucru este impus de construirea, modernizarea, modificarea, întreţinerea sau exploatarea drumului public, precum şi de asigurarea condiţiilor pentru siguranţa circulaţiei.
    (6) Administratorul drumului este obligat să înştiinţeze pe deţinătorul de construcţii sau instalaţii acceptate în zona drumului asupra lucrărilor ce se vor executa la drum, după cum urmează:
    a) cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea sau modificarea, pentru construcţii şi instalaţii autorizate cu caracter definitiv;
    b) cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor şi instalaţiilor acceptate cu caracter provizoriu.
    ART. 48
    Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile a drumului public sau în galerii vizitabile. Construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrări, în zona drumului public, se fac cu aprobarea administratorului drumului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
    ART. 49 *** Abrogat
    (1) Proprietarul construcţiilor, instalaţiilor sau al altor asemenea, realizate în zona drumului, fără respectarea condiţiilor din prezenta secţiune sau cu nerespectarea condiţiilor din actul de acceptare, este obligat a le desfiinţa sau a le muta, pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator.
    (2) în cazul nerespectării termenului fixat de administratorul drumului, acesta poate proceda la desfiinţarea sau la mutarea lucrărilor, pe cheltuiala proprietarului.
    ART. 50
    Deţinătorii de construcţii sau de instalaţii amplasate în zona drumului public sunt obligaţi să execute revizia periodică şi repararea acestora, pentru a asigura estetica, protejarea drumului şi siguranţa circulaţiei.
    ART. 51
    (1) Traseele noi de drumuri se stabilesc pe baza documentaţiilor de urbanism şi/sau de amenajare a teritoriului, aprobate în condiţiile legii.
    (2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accese sau orice alte intervenţii asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului.
    (3) Realizarea prevederilor alin. (1) şi (2) nu trebuie să afecteze construcţiile şi instalaţiile subterane şi/sau aeriene autorizate, aflate în zona drumului. în caz contrar responsabilitatea revine administratorului drumului.

    Secţiunea a VI-a
    Căi de acces la drumurile deschise circulaţiei publice

    ART. 52
    (1) Proiectarea, construcţia sau amenajarea căilor de acces la drumurile deschise circulaţiei publice se face potrivit legislaţiei în vigoare de către cei interesaţi, cu acordul prealabil al administratorului drumului public şi al Poliţiei rutiere.
    (2) Repararea, întreţinerea şi exploatarea căilor de acces la drumurile deschise circulaţiei publice sunt în sarcina celor care le deţin.
    ART. 53
    Căile de acces realizate fără acordul administratorului drumului public şi al Poliţiei rutiere, precum şi căile de acces neutilizate vor fi desfiinţate de cei care le deţin, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului deschis circulaţiei publice.

    CAP. 3
    Dobândirea sau folosirea unor terenuri

    ART. 54
    (1) Dobândirea terenurilor necesare pentru executarea unor drumuri noi, modernizări, corecţii de trasee, reabilitări, lărgiri de drumuri se face prin modurile admise de lege, inclusiv prin expropriere pentru cauză de utilitate publică.
    (2) Dobândirea terenurilor prevăzute la alin. (1) va beneficia de prevederile art. 92 alin. (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, fiind scutită de la plata taxelor suplimentare prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la această lege.
    ART. 55
    (1) Pentru rectificări de traseu, de comun acord cu proprietarul terenului, se poate transmite, prin schimb, dreptul de proprietate asupra terenului ocupat de traseul vechi al drumului. Drumul vechi rămâne în circulaţie până la deschiderea pentru trafic a traseului rectificat, administratorul drumului fiind obligat să achite noului proprietar chiria pentru terenul ocupat.
    (2) în situaţia în care proprietarul terenului primit în schimb doreşte redarea acestuia în circuitul agricol, amenajările aferente sunt în sarcina administratorului drumului.
    (3) Dacă terenul necesar rectificării traseului se dobândeşte prin cumpărare sau expropriere pentru cauză de utilitate publică, terenul ocupat de drumul vechi, rămas liber în urma dării în folosinţă a noului traseu, devine proprietate publică a statului sau a administraţiei publice locale, după caz.
    ART. 56
    (1) Persoanele abilitate cu efectuarea pe teren a măsurătorilor şi a studiilor necesare lucrărilor privind drumul au acces pe terenuri, indiferent de proprietar. Excepţie fac terenurile aparţinând obiectivelor Ministerului Apărării Naţionale şi zonelor de siguranţă ale acestora, pentru care se solicită în prealabil acordul acestuia. înştiinţarea asupra începerii acestor activităţi se face prin afişare la sediul consiliului local şi, în scris, deţinătorului de teren, cu cel puţin 7 zile înainte. Se interzice persoanelor abilitate cu efectuarea măsurătorilor sau a studiilor ca, prin activitatea lor, să cauzeze vreun prejudiciu terenurilor sau bunurilor aflate pe acestea. în cazul în care totuşi sunt cauzate prejudicii, despăgubirile sunt suportate de administratorul drumului.
    (2) Dacă pentru efectuarea măsurătorilor sau studiilor se cauzează prejudicii bunurilor sau sunt necesare modificări asupra terenului, administratorul drumului va conveni, în prealabil, cu proprietarul terenului asupra acestor modificări şi, după caz, asupra modalităţilor şi cuantumului despăgubirilor.

    CAP. 4
    Conducerea, coordonarea şi controlul activităţii de administrare a drumurilor

    ART. 57
    Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului coordonează din punct de vedere tehnic şi metodologic întreaga reţea de drumuri deschise circulaţiei publice. în această calitate are următoarele atribuţii:
    a) asigură administrarea drumurilor publice de interes naţional;
    b) elaborează şi urmăreşte aplicarea şi actualizarea planului director, la nivel naţional, privind dezvoltarea reţelei rutiere, ca parte integrantă a schemei reţelei naţionale de transport, cu respectarea prevederilor programului de amenajare a teritoriului;
    c) stabileşte strategia privind dezvoltarea unitară şi echilibrată a întregii reţele de drumuri deschise circulaţiei publice;
    d) asigură gospodărirea fondurilor bugetare şi extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional;
    e) asigură, în condiţiile legii, repartizarea şi gestionarea fondurilor extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale din administrarea consiliilor judeţene şi locale, după caz;
    f) elaborează studii de sistematizare, prognoze şi proiecte de program pentru dezvoltarea şi optimizarea reţelei de drumuri publice;
    g) elaborează, în condiţiile legii, programe anuale şi de perspectivă privind construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional, iar împreună cu consiliile judeţene, programele finanţate din Fondul special al drumurilor publice pentru drumurile judeţene şi comunale;
    h) elaborează norme şi reglementări, în concordanţă cu prevederile în domeniu din ţările Uniunii Europene, privind proiectarea, construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, administrarea şi exploatarea drumurilor şi, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, norme privind siguranţa traficului pe drumurile deschise circulaţiei publice, care se supun aprobării potrivit prevederilor legale;
    i) elaborează studii şi programe privind lucrările destinate îmbunătăţirii siguranţei circulaţiei pe drumurile deschise circulaţiei publice;
    j) elaborează norme, studii şi programe privind determinarea indicatorilor de stare tehnică a drumurilor, de evoluţie a traficului şi de stabilire a ordinii de prioritate pentru lucrările de drumuri;
    k) elaborează norme privind organizarea controlului propriu de calitate în domeniul drumurilor, precum şi norme privind înregistrarea şi prelucrarea evoluţiei traficului rutier;
    l) elaborează o concepţie unitară privind aplicarea de tehnologii noi şi eficiente, agrementate conform legii, în proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri.
    ART. 58
    în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 57 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului elaborează reglementări obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care deţin drumuri deschise circulaţiei publice în administrare sau în proprietate, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind autonomia administraţiei publice locale şi dreptul de proprietate.
    ART. 59
    (1) Conducerea activităţii de proiectare, execuţie, modernizare, reparare, întreţinere, exploatare şi administrare a drumurilor judeţene şi a celor de interes local revine autorităţilor administraţiei publice locale, cu respectarea prevederilor art. 24.
    (2) Pentru proiectarea şi modernizarea străzilor care constituie părţi componente ale drumurilor de interes naţional este necesar acordul prealabil al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

    CAP. 5
    Sancţiuni

    ART. 60
    (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte:
    a) încălcarea prevederilor art. 17 alin. (2), ale art. 18, 31, 38 şi ale art. 49 alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată persoanelor fizice sau juridice;
    b) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 26, 30, art. 32 alin. (2), art. 43, art. 44 alin. (3), art. 46, art. 47 alin. (1^1) - (5), ale art. 48, 50, 52 şi 53 se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată persoanelor fizice sau juridice;
    c) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin nerespectarea prevederilor din autorizaţia specială de transport emisă pentru depăşirea maselor şi/sau dimensiunilor maxime admise se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată transportatorului, aşa cum este menţionat în autorizaţia specială de transport;
    d) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin efectuarea transporturilor cu depăşirea masei totale şi/sau a dimensiunilor maxime admise, fără autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul drumului, se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 60.000.000 lei, aplicată operatorului de transport, astfel cum este menţionat în licenţa de transport, sau deţinătorului vehiculului, astfel cum este menţionat în certificatul de înmatriculare a vehiculului;
    e) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin efectuarea transporturilor cu depăşirea masei maxime admise pe axe până la masa maximă ce poate fi autorizată, fără autorizaţie specială de transport, se sancţionează cu avertisment scris sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată operatorului de transport, astfel cum este menţionat în licenţa de transport, sau deţinătorului vehiculului, astfel cum este menţionat în certificatul de înmatriculare a vehiculului;
    f) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin efectuarea transporturilor cu depăşirea masei maxime pe axe ce poate fi autorizată, fără autorizaţie specială de transport, se sancţionează cu amendă de la 60.000.000 lei la 80.000.000 lei, aplicată operatorului de transport, astfel cum este menţionat în licenţa de transport, sau deţinătorului vehiculului, astfel cum este menţionat în certificatul de înmatriculare a vehiculului;
    g) încălcarea restricţiilor de circulaţie instituite potrivit art. 44 alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată conducătorului auto;
    h) refuzul de a se supune verificării prin cântărire şi/sau măsurare a dimensiunilor vehiculului se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată conducătorului auto;
    i) blocarea accesului la instalaţiile de cântărire aparţinând administratorului drumului se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată conducătorului auto, dacă prin aceasta s-a încercat sustragerea sa sau a altor persoane de la obligaţia de a se supune verificării prevăzute la lit. h).
    (2) Pentru încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1), precum şi a restricţiilor de circulaţie instituite potrivit art. 44 alin. (2) contravenientul va plăti, pe lângă amenda contravenţională, şi contravaloarea autorizaţiei speciale de transport. în aceste situaţii agentul constatator înscrie în procesul-verbal de constatare a contravenţiei obligaţia de plată a autorizaţiei speciale de transport, calculată şi eliberată potrivit prevederilor legale. Procesul-verbal devine titlu executoriu fără învestire sau altă formalitate şi cu privire la obligaţia de plată a autorizaţiei speciale de transport.
    (3) Pentru vehiculele înmatriculate în alte state, amenda contravenţională se aplică în toate cazurile conducătorului auto.
    (4) Amenda contravenţională şi contravaloarea autorizaţiei speciale de transport se pot achita şi în punctele de trecere a frontierei.
    (5) Pentru încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) şi a restricţiilor de circulaţie instituite potrivit art. 44 alin. (1) şi (2) şi sancţionate potrivit alin. (1) lit. c), d), f) şi g), vehiculul va fi imobilizat în spaţii amenajate pe reţeaua internă sau în punctele de trecere a frontierei până la achitarea contravalorii autorizaţiei speciale de transport.
    (5^1) în cazul în care la locul producerii contravenţiei nu se găseşte un spaţiu amenajat pentru imobilizarea vehiculului, trebuie să se asigure în condiţii de siguranţă, pe cheltuiala contravenientului, transportul vehiculului până la cel mai apropiat spaţiu.
    (6) La data aderării României la Uniunea Europeană, verificarea privind masele şi dimensiunile maxime admise se va efectua în trafic şi în punctele de trecere de la frontiera cu statele nemembre ale Uniunii Europene.
    (7) La data aderării României la Uniunea Europeană agenţiile de control şi încasare ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., aflate la frontiera cu statele membre ale Uniunii Europene, devin agenţii de încasare a tarifelor datorate administratorului drumului.
    (8) Contravenientul care achită integral contravaloarea autorizaţiei speciale de transport în termen de 48 de ore de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei poate achita, în acelaşi termen, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 61
    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 60 alin. (1) şi (5) se fac de către:
    a) personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
    b) administratorul drumului, prin personal împuternicit;
    c) ofiţerii şi agenţii de poliţie, după caz.
    ART. 62
    Prevederile art. 60 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.
    ART. 63
    Cuantumurile amenzilor prevăzute la art. 60 pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului.

    CAP. 6
    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 64
    Dispoziţiile prevăzute la art. 2, art. 24 - 27, art. 30 şi 31, art. 38 şi 42 se aplică şi drumurilor de utilitate privată, deschise circulaţiei publice, iar prevederile art. 60, numai pentru art. 30, art. 41, art. 43, art. 44 alin. (3), art. 47, art. 50 şi 51.
    ART. 65 *** Abrogat
    ART. 66
    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.
    ART. 67
    Prevederile prezentei ordonanţe intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1998. Pe aceeaşi dată se abrogă Legea drumurilor nr. 13/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 107 din 31 iulie 1974, Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localităţile urbane şi rurale, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, publicată în Buletinul Oficial, nr. 136 din 27 decembrie 1975, cu modificările ulterioare, şi prevederile referitoare la drumuri din Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 257/1959 privind raţionalizarea folosirii terenurilor situate de-a lungul căilor ferate şi drumurilor, precum şi orice prevederi contrare.

    ANEXA 1

                 LIMITELE ZONELOR DRUMURILOR

    a) Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la:
    - 1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului;
    - 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;
    - 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea până la 5,00 m inclusiv;
    - 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m.
    b) Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranţă şi marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului următor:
---------------------------------------------------------
Categoria     Autostrăzi Drumuri    Drumuri   Drumuri
drumului                  naţionale judeţene comunale
---------------------------------------------------------
Distanţa de
la axul
drumului
până la
marginea         50          22         20        18
exterioară
a zonei
drumului (m)
---------------------------------------------------------

    ANEXA 2*1)

    *1) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

                      Mase şi dimensiuni maxime admise

    Categoriile de drumuri din punct de vedere al maselor şi dimensiunilor maxime admise:

    ER = drum European Reabilitat
    E = drum European
    M = drum Modernizat
    P = drum Pietruit
______________________________________________________________________________
|        |                                     | ER   |   E   |   M   |   P   |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|1.      |DIMENSIUNI MAXIME ADMISE (în metri)                                  |
|________|_____________________________________________________________________|
|1.1.    |Lungime                                                              |
|        |_____________________________________________________________________|
|        |Autovehicul, altul decât autobuz     |12,00 m|12,00 m|12,00 m|12,00 m|
|        |_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|        |Remorcă                              |12,00 m|12,00 m|12,00 m|12,00 m|
|        |_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|        |Vehicul articulat                    |16,50 m|16,50 m|16,50 m|16,50 m|
|        |_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|        |Tren rutier                          |18,75 m|18,75 m|18,75 m|18,75 m|
|        |_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|        |Autobuz cu două axe                  |13,50 m|13,50 m|13,50 m|13,50 m|
|        |_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|        |Autobuz cu mai mult de două axe      |15,00 m|15,00 m|15,00 m|15,00 m|
|        |_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|        |Autobuz cu remorcă                   |18,75 m|18,75 m|18,75 m|18,75 m|
|        |_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|        |Autobuz articulat                    |18,75 m|18,75 m|18,75 m|18,75 m|
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|1.2.    |Lăţime                                                               |
|________|_____________________________________________________________________|
|(a)     |Orice vehicul, cu excepţia celor     |       |       |       |       |
|        |frigorifice având caroseria izotermă | 2,55 m| 2,55 m| 2,55 m| 2,55 m|
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|(b)     |Vehicul frigorific având caroseria   |       |       |       |       |
|        |izotermă                             | 2,60 m| 2,60 m| 2,60 m| 2,60 m|
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|1.3.    |înălţime (orice vehicul)             | 4,00 m| 4,00 m| 4,00 m| 4,00 m|
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|1.4.    |Suprastructuri demontabile şi unităţi de transport standardizate cum |
|        |ar fi containerele vor respecta dimensiunile precizate               |
|        |la 1.1., 1.2., 1.3., 1.6., 1.7., 1.8. şi 4.4.                        |
|________|_____________________________________________________________________|
|1.4.a. |Dacă în spatele autobuzului sunt montate dispozitive detaşabile      |
|        |exterioare, cum ar fi cutiile pentru schiuri, lungimea               |
|        |autovehiculului, inclusiv aceste dispozitive, nu trebuie să          |
|        |depăşească lungimea maximă prevăzută la pct. 1.1.                    |
|________|_____________________________________________________________________|
|1.5.    |Toate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie să aibă    |
|        |posibilitatea de a întoarce într-o coroană circulară cu o rază       |
|        |exterioară de 12,5 m şi o rază interioară de 5,3 m                   |
|________|_____________________________________________________________________|
|1.5.a. |Cerinţe suplimentare pentru autobuze.                                |
|        |Cu vehiculul în staţionare, prin trasarea unei linii pe sol, se      |
|        |fixează un plan vertical tangent la latura vehiculului plasată spre |
|        |cercul exterior. în cazul unui vehicul articulat, cele două părţi    |
|        |rigide ale acestuia trebuie să fie pe acelaşi aliniament cu planul. |
|        |Atunci când vehiculul intră, după o traiectorie liniară, pe suprafaţa|
|        |circulară descrisă la pct. 1.5., nici o parte a vehiculului nu       |
|        |trebuie să depăşească acest plan vertical cu mai mult de 0,6 m.      |
|________|_____________________________________________________________________|
|1.6.    |Distanţa maximă între axa pivotului |       |       |       |       |
|        |de cuplare al semiremorcii şi partea |       |       |       |       |
|        |din spate a semiremorcii             |12,00 m|12,00 m|12,00 m|12,00 m|
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|1.7.    |Distanţa maximă măsurată paralel cu |       |       |       |       |
|        |axa longitudinală a trenului rutier |       |       |       |       |
|        |din punctul extern aflat cel mai în |       |       |       |       |
|        |faţă al zonei de încărcare din       |       |       |       |       |
|        |spatele cabinei, până la punctul cel |       |       |       |       |
|        |mai din spate al remorcii din        |       |       |       |       |
|        |ansamblu, minus distanţa dintre      |       |       |       |       |
|        |partea din spate a autovehiculului şi|       |       |       |       |
|        |partea din faţă a remorcii           |15,65 m|15,65 m|15,65 m|15,65 m|
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|1.8.    |Distanţa maximă măsurată paralel cu |       |       |       |       |
|        |axa longitudinală a trenului rutier |       |       |       |       |
|        |din punctul extern aflat cel mai în |       |       |       |       |
|        |faţă al zonei de încărcare din       |       |       |       |       |
|        |spatele cabinei până la punctul cel |       |       |       |       |
|        |mai din spate al remorcii din        |       |       |       |       |
|        |ansamblu                             |16,40 m|16,40 m|16,40 m|16,40 m|
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.      |MASA TOTALĂ MAXIMĂ ADMISĂ A VEHICULULUI (în tone)                    |
|________|_____________________________________________________________________|
|2.1.    |Vehicule care fac parte dintr-un ansamblu de vehicule                |
|________|_____________________________________________________________________|
|2.1.1. |Remorcă cu două axe                  | 18 t | 17 t | 17 t | 16 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.1.2. |Remorcă cu trei axe                  | 24 t | 22 t | 22 t | 20 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.2.    |Ansamblu de vehicule                                                 |
|________|_____________________________________________________________________|
|2.2.1. |Tren rutier cu cinci sau şase axe                                    |
|________|_____________________________________________________________________|
|(a)     |Autovehicul cu două axe cu remorcă   |       |       |       |       |
|        |cu trei axe                          | 40 t | 40 t | 40 t | 38 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|(b)     |Autovehicul cu trei axe cu remorcă   |       |       |       |       |
|        |cu două sau trei axe                 | 40 t | 40 t | 40 t | 38 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.2.2. |Vehicul articulat cu cinci sau şase axe                              |
|________|_____________________________________________________________________|
|(a)     |Autovehicul cu două axe cu           |       |       |       |       |
|        |semiremorcă cu trei axe              | 40 t | 40 t | 40 t | 38 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|(b)     |Autovehicul cu trei axe cu           |       |       |       |       |
|        |semiremorcă cu două sau trei axe     | 40 t | 40 t | 40 t | 38 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|(c)     |Autovehicul cu trei axe cu           |       |       |       |       |
|        |semiremorcă cu două sau trei axe     |       |       |       |       |
|        |care transportă un container ISO de |       |       |       |       |
|        |40 de picioare într-o operaţiune de |       |       |       |       |
|        |transport combinat                   | 44 t | 42 t | 40 t | 40 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.2.3. |Tren rutier cu patru axe compus      |       |       |       |       |
|        |dintr-un autovehicul cu două axe şi |       |       |       |       |
|        |o remorcă cu două axe                | 36 t | 36 t | 36 t | 34 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.2.4. |Vehicul articulat cu patru axe compus dintr-un autovehicul cu două   |
|        |axe şi o semiremorcă cu două axe, dacă distanţa (d) dintre axele     |
|        |semiremorcii este:                                                   |
|________|_____________________________________________________________________|
|2.2.4.1.|mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai |       |       |       |       |
|        |mică sau egală cu 1,8 m              | 36 t | 36 t | 36 t | 34 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.2.4.2.|mai mare de 1,8 m                    | 36 t* | 36 t | 36 t | 34 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.3.    |Autovehicule                                                         |
|________|_____________________________________________________________________|
|2.3.1. |Autovehicul cu două axe              | 18 t | 17 t | 16 t | 16 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.3.2. |Autovehicul cu trei axe              |25 t/ |22 t/ | 22 t | 22 t |
|        |                                     |26 t** |24 t** |       |       |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.3.3. |Autovehicul cu patru axe din care    |       |       |       |       |
|        |două axe de direcţie                 |32 t** | 30 t | 30 t | 28 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|2.4.    |Autobuz articulat cu trei axe        | 28 t | 28 t | 26 t | 26 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.      |MASA MAXIMĂ ADMISĂ PE AXE (în tone)                                  |
|________|_____________________________________________________________________|
|3.1.    |Axa simplă                                                           |
|        |_____________________________________________________________________|
|        |Axa simplă nemotoare                 | 10 t | 10 t |   8 t | 7,5 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.2.    |Axa dublă (tandem) a remorcilor şi semiremorcilor                    |
|        |Suma maselor pe axele componente, dacă distanţa (d) dintre ele este: |
|________|_____________________________________________________________________|
|3.2.1. |mai mică de 1,0 m (d < 1,0)          | 11 t | 11 t | 11 t | 11 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.2.2. |mai mare sau egală cu 1,0 m dar mai |       |       |       |       |
|        |mică de 1,3 m (1,0 </= d < 1,3)      | 16 t | 16 t | 15 t | 14 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.2.3. |mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai |       |       |       |       |
|        |mică de 1,8 m (1,3 </= d < 1,8)      | 18 t | 17 t | 16 t | 15 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.2.4. |mai mare sau egală cu 1,8 m          |       |       |       |       |
|        |(1,8 </= d)                          | 20 t | 20 t | 16 t | 15 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.3.    |Axa triplă (tridem) a remorcilor şi semiremorcilor                   |
|        |Suma maselor pe axele componente, dacă distanţa (d) dintre ele este: |
|________|_____________________________________________________________________|
|3.3.1. |mai mică sau egală cu 1,3 m          |       |       |       |       |
|        |(d </= 1,3)                          | 21 t | 21 t | 19 t |16,5 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.3.2. |mai mare de 1,3 m dar mai mică sau   |       |       |       |       |
|        |egală cu 1,4 m (1,3 < d </= 1,4)     | 24 t | 22 t | 20 t | 18 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.4.    |Axa simplă motoare                                                   |
|________|_____________________________________________________________________|
|3.4.1. |Axa motoare a vehiculelor la care se |       |       |       |       |
|        |face referire la punctele            |       |       |       |       |
|        |2.2.1. şi 2.2.2.                     | 11,5 t| 10 t |   9 t | 8 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.4.2. |Axa motoare a vehiculelor la care se |       |       |       |       |
|        |face referire la punctele 2.2.3.,    |       |       |       |       |
|        |2.2.4., 2.3. şi 2.4.                 | 11,5 t| 10 t |   9 t | 8 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.5.    |Axa dublă (tandem) a autovehiculelor                                 |
|        |Suma maselor pe axele componente, dacă distanţa (d) dintre ele este: |
|________|_____________________________________________________________________|
|3.5.1. |mai mică de 1,0 m (d < 1,0)          | 11,5 t| 10 t | 10 t | 10 t |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.5.2. |mai mare sau egală cu 1,0 m dar mai | 16 t | 15 t |14 t/ | 13 t |
|        |mică de 1,3 m (1,0 </= d < 1,3)      |       |       |15 t***|       |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|3.5.3. |mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai |18 t/ |17 t/ | 16 t | 15 t |
|        |mică de 1,8 m (1,3 </= d < 1,8)      |19 t** |18 t***|       |       |
|________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______|
|4.      |ALTE CONDIŢII CONSTRUCTIVE IMPUSE VEHICULELOR                        |
|________|_____________________________________________________________________|
|4.1.    |Pentru toate vehiculele                                              |
|        |Masa suportată de axa motoare sau axele motoare ale unui vehicul     |
|        |sau ansamblu de vehicule va fi de cel puţin 25% din masa totală cu   |
|        |încărcătură a vehiculului sau ansamblului de vehicule, atunci când   |
|        |acestea sunt utilizate în trafic internaţional.                      |
|________|_____________________________________________________________________|
|4.2.    |Trenuri rutiere                                                      |
|        |Distanţa dintre axa din spate a unui autovehicul şi axa din faţă a   |
|        |remorcii va fi de cel puţin 3,0 m.                                   |
|________|_____________________________________________________________________|
|4.3.    |Masa maximă admisă în funcţie de ampatament                          |
|        |Masa maximă admisă, exprimată în tone, a unui autovehicul cu patru   |
|        |axe nu poate depăşi de cinci ori distanţa, exprimată în metri,       |
|        |dintre axele osiilor extreme ale autovehiculului.                    |
|________|_____________________________________________________________________|
|4.4.    |Semiremorci                                                          |
|        |Distanţa măsurată în plan orizontal între axa pivotului de cuplare şi|
|        |orice punct din partea frontală a semiremorcii nu trebuie să         |
|        |depăşească 2,04 m.                                                   |
|________|_____________________________________________________________________|
    *) Plus o limită de 2 tone, atunci când masa maximă admisă a vehiculului motor este de 18 tone şi masa maximă admisă a axei tandem a semiremorcii este de 20 tone şi axa motoare este prevăzută cu roţi jumelate şi cu suspensie pneumatică sau echivalentă acesteia.
    **) Se aplică în cazul în care axa motoare este prevăzută cu roţi jumelate şi cu suspensie pneumatică sau echivalentă acesteia, sau în cazul în care fiecare axă motoare este prevăzută cu roţi jumelate şi masa maximă a fiecărei axe nu depăşeşte 9,5 tone.
    ***) Se aplică în cazul în care axa este prevăzută cu suspensie pneumatică sau echivalentă acesteia.


Cauta cuvant :	Numai in Titlu	In Titlu si Continut

Autentificare