ORDONANŢĂ Nr. 43/1997 - din 28 august 1997 Republicată privind regimul drumurilor |
EMITENT: GUVERNUL ROMâNIEI PUBLICATÄ‚ îN: MONITORUL OFICIAL NR. 221 din 29 august 1997 - OrdonanÅ£a Guvernului nr. 132/2000*, suspendată prin OrdonanÅ£a de urgenţă a Guvernului nr. 295/2000 ÅŸi respinsă prin Legea nr. 189/2002; - OrdonanÅ£a de urgenţă a Guvernului nr. 295/2000, aprobată prin Legea nr. 109/2001; - OrdonanÅ£a Guvernului nr. 79/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 413/2002; - Legea nr. 189/2002; - Legea nr. 413/2002; - Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor ÅŸi locuinÅ£ei nr. 1959/2002; - OrdonanÅ£a Guvernului nr. 26/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2003; - Legea nr. 227/2003; - Legea nr. 47/2004; - OrdonanÅ£a Guvernului nr. 21/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2005; - Legea nr. 98/2005; - OrdonanÅ£a Guvernului nr. 38/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 10/2007; - Legea nr. 10/2007. Actele normative marcate cu asterisc (*) sunt în prezent modificate, abrogate sau respinse ÅŸi modificările efectuate prin aceste acte normative asupra OrdonanÅ£ei Guvernului nr. 43/1997, republicată, nu mai sunt de actualitate. CAP. 1 DispoziÅ£ii generale SecÅ£iunea I Domeniul drumurilor ART. 1 (1) Regimul drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice ÅŸi private, dobândirea ÅŸi folosirea terenurilor, conducerea, coordonarea ÅŸi controlul activităţilor în legătură cu drumurile publice. Administrarea drumurilor publice ÅŸi private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreÅ£inerea ÅŸi exploatarea drumurilor. (2) Prevederile prezentei ordonanÅ£e se aplică integral tuturor drumurilor publice ÅŸi, parÅ£ial, drumurilor de utilitate privată. ART. 2 (1) Drumurile fac parte din sistemul naÅ£ional de transport. (2) Drumurile sunt căi de comunicaÅ£ie terestră special amenajate pentru circulaÅ£ia vehiculelor ÅŸi a pietonilor. (3) Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcÅ£iile de apărare ÅŸi consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliÅŸti, locurile de parcare, oprire ÅŸi staÅ£ionare, indicatoarele de semnalizare rutieră ÅŸi alte dotări pentru siguranÅ£a circulaÅ£iei, terenurile ÅŸi plantaÅ£iile care fac parte din zona drumului, mai puÅ£in zonele de protecÅ£ie. (4) De asemenea, se consideră că făcând parte din drum clădirile de serviciu ÅŸi orice alte construcÅ£ii, amenajări sau instalaÅ£ii destinate apărării sau exploatării drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente. (5) Fac parte din elementele infrastructurii autostrăzilor ÅŸi drumurilor naÅ£ionale aparÅ£inând domeniului public al statului: 1. suprastructura ÅŸi infrastructura drumului, situate în cadrul amprizei, ÅŸi terenul aferent; 2. podurile, tunelurile, viaductele, pasajele denivelate ÅŸi alte lucrări de artă, cu terenul aferent; 3. locurile de parcare, oprire ÅŸi staÅ£ionare, precum ÅŸi terenurile aferente care aparÅ£in domeniului public al statului; 4. lucrările de consolidare, de protecÅ£ie ÅŸi de apărare ÅŸi terenul aferent; 5. plantaÅ£iile rutiere ÅŸi terenul aferent; 6. suprafeÅ£ele de teren situate de o parte ÅŸi de cealaltă a drumului, care formează zonele de siguranţă, în limitele prevăzute de prezenta ordonanţă. SecÅ£iunea a II-a Clasificarea ÅŸi încadrarea drumurilor ART. 3 Din punct de vedere al destinaÅ£iei drumurile se împart în: a) drumuri publice - drumuri de utilitate publică destinate circulaÅ£iei rutiere ÅŸi pietonale, în scopul satisfacerii cerinÅ£elor generale de transport ale economiei naÅ£ionale, ale populaÅ£iei ÅŸi de apărare a ţării; acestea sunt proprietate publică; b) drumuri de utilitate privată - drumuri destinate satisfacerii cerinÅ£elor proprii de transport rutier ÅŸi pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale ÅŸi altele asemenea, de acces în incinte, ca ÅŸi cele din interiorul acestora, precum ÅŸi cele pentru organizările de ÅŸantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare. ART. 4 Din punct de vedere al circulaÅ£iei drumurile se împart în: a) drumuri deschise circulaÅ£iei publice, care cuprind toate drumurile publice ÅŸi acele drumuri de utilitate privată care asigură, de regulă, accesul nediscriminatoriu al vehiculelor ÅŸi pietonilor; b) drumuri închise circulaÅ£iei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces, precum ÅŸi acele drumuri de utilitate publică închise temporar circulaÅ£iei publice. ART. 5 Din punct de vedere funcÅ£ional ÅŸi administrativ-teritorial, în ordinea importanÅ£ei, drumurile publice se împart în următoarele categorii: a) drumuri de interes naÅ£ional; b) drumuri de interes judeÅ£ean; c) drumuri de interes local. ART. 6 (1) Drumurile de interes naÅ£ional aparÅ£in proprietăţii publice a statului ÅŸi cuprind drumurile naÅ£ionale, care asigură legăturile cu capitala ţării, cu reÅŸedinÅ£ele de judeÅ£, cu obiectivele de interes naÅ£ional, între ele, precum ÅŸi cu ţările vecine, ÅŸi pot fi: a) autostrăzi; b) drumuri expres; c) drumuri naÅ£ionale europene (E); d) drumuri naÅ£ionale principale; e) drumuri naÅ£ionale secundare. (2) încadrarea în aceste categorii se face de către Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului, cu excepÅ£ia drumurilor naÅ£ionale europene, a căror încadrare se stabileÅŸte potrivit acordurilor ÅŸi convenÅ£iilor internaÅ£ionale la care România este parte. (3) Propunerile de clasificare a drumurilor naÅ£ionale în categoria drumurilor naÅ£ionale europene (E) se fac de către Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului. ART. 7 Drumurile de interes judeÅ£ean fac parte din proprietatea publică a judeÅ£ului ÅŸi cuprind drumurile judeÅ£ene, care asigură legătura între: a) reÅŸedinÅ£ele de judeÅ£ cu municipiile, cu oraÅŸele, cu reÅŸedinÅ£ele de comună, cu staÅ£iunile balneoclimaterice ÅŸi turistice, cu porturile ÅŸi aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea ţării ÅŸi cu obiectivele istorice importante; b) oraÅŸe ÅŸi municipii, precum ÅŸi între acestea ÅŸi reÅŸedinÅ£ele de comună; c) reÅŸedinÅ£e de comună. ART. 8 Drumurile de interes local aparÅ£in proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află ÅŸi cuprind: a) drumurile comunale, care asigură legăturile: - între reÅŸedinÅ£a de comună cu satele componente sau cu alte sate; - între oraÅŸul cu satele care îi aparÅ£in, precum ÅŸi cu alte sate; - între sate; b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora; c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, ÅŸosea, alee, fundătură, uliţă etc. ART. 9 Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului ÅŸi cu funcÅ£iile pe care le îndeplinesc, astfel: a) străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale oraÅŸului pe direcÅ£ia drumului naÅ£ional ce traversează oraÅŸul sau pe direcÅ£ia principală de legătură cu acest drum; b) străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulaÅ£ia majoră între zonele funcÅ£ionale ÅŸi de locuit; c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcÅ£ionale ÅŸi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale; d) străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală, care asigură accesul la locuinÅ£e ÅŸi pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus. ART. 10 Străzile din localităţile rurale se clasifică în: a) străzi principale; b) străzi secundare. ART. 11 Drumurile naÅ£ionale, judeÅ£ene ÅŸi comunale îÅŸi păstrează categoria funcÅ£ională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţilor, servind totodată ÅŸi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor se poate face numai cu acordul administratorului drumului respectiv, în concordanţă cu planul urbanistic aprobat. în cazul drumurilor de interes naÅ£ional se va obÅ£ine ÅŸi acordul Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului. ART. 12 încadrarea în categorii funcÅ£ionale a drumurilor naÅ£ionale, judeÅ£ene ÅŸi comunale se face prin hotărâre a Guvernului, iar a drumurilor vicinale ÅŸi a străzilor, prin hotărâre a consiliului judeÅ£ean sau local, după caz. ART. 13 (1) Propunerile de încadrare în categorii funcÅ£ionale pentru drumurile naÅ£ionale ÅŸi judeÅ£ene se fac de către administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale, de către consiliile locale interesate, prin consiliile judeÅ£ene sau Consiliul General al Municipiului BucureÅŸti. Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului. (2) Propunerile de modificare a încadrării unui drum vicinal sau a unei străzi în drum comunal ÅŸi invers se fac prin hotărâre a consiliului local; în cazul în care drumul respectiv se află pe raza a două sau mai multe autorităţi administrativ-teritoriale, propunerile de modificare se fac cu acordul tuturor consiliilor locale interesate. în toate cazurile este necesar avizul Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului. CAP. 2 Administrarea drumurilor SecÅ£iunea I SuprafeÅ£ele de teren aferente drumurilor publice ART. 14 Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranţă ÅŸi zonele de protecÅ£ie. ART. 15 Ampriza drumului este suprafaÅ£a de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliÅŸti, acostamente, ÅŸanÅ£uri, rigole, taluzuri, ÅŸanÅ£uri de gardă, ziduri de sprijin ÅŸi alte lucrări de artă. ART. 16 (1) Zonele de siguranţă sunt suprafeÅ£e de teren situate de o parte ÅŸi de cealaltă a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, pentru plantaÅ£ie rutieră sau alte scopuri legate de întreÅ£inerea ÅŸi exploatarea drumului, pentru siguranÅ£a circulaÅ£iei ori pentru protecÅ£ia proprietăţilor situate în vecinătatea drumului. Din zonele de siguranţă fac parte ÅŸi suprafeÅ£ele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe ÅŸi intersecÅ£ii, precum ÅŸi suprafeÅ£ele ocupate de lucrările de consolidări ale terenului drumului ÅŸi altele asemenea. în afara localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţă a drumurilor, în cale curentă ÅŸi aliniament, sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanţă. (2) Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţă este interzisă. ART. 17 (1) Zonele de protecÅ£ie sunt suprafeÅ£ele de teren situate de o parte ÅŸi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecÅ£iei ÅŸi dezvoltării viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecÅ£ie sunt prevăzute în anexa nr. 1. (2) Zonele de protecÅ£ie rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate, cu obligaÅ£ia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului prin: a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător; b) executarea de construcÅ£ii, împrejmuiri sau plantaÅ£ii care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum; c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafaţă; d) practicarea comerÅ£ului ambulant în zona drumului, în alte locuri decât cele destinate acestui scop. ART. 18 DeÅ£inătorii terenurilor din vecinătatea drumurilor publice sunt obligaÅ£i să permită instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii, fără a percepe vreo chirie, cu condiÅ£ia ca această operaÅ£iune să nu împiedice executarea lucrărilor agricole ÅŸi să nu producă degradări culturilor de pe aceste terenuri. ART. 19 (1) Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, ÅŸanÅ£urile, rigolele, trotuarele, spaÅ£iile verzi care separă sensurile de circulaÅ£ie, pistele pentru cicliÅŸti, suprafeÅ£ele adiacente pentru parcaje, staÅ£ionări sau opriri, precum ÅŸi suprafeÅ£ele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare scurgerea apelor trebuie asigurată prin ÅŸanÅ£uri amenajate. (2) Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condiÅ£iile de deplasare a pietonilor ÅŸi cicliÅŸtilor prin amenajări de trotuare ÅŸi piste. (3) Zonele de siguranţă ÅŸi de protecÅ£ie în intravilan se stabilesc prin studii de circulaÅ£ie ÅŸi prin documentaÅ£iile de urbanism ÅŸi amenajarea teritoriului. (4) Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaÅ£ie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanÅ£a dintre gardurile sau construcÅ£iile situate de o parte ÅŸi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naÅ£ionale, de minimum 24 m pentru drumurile judeÅ£ene ÅŸi de minimum 20 m pentru drumurile comunale. (5) Asigurarea distanÅ£elor minime, stabilite conform alin. (4), se realizează de către administratorii acestor drumuri, numai cu respectarea reglementărilor în vigoare. SecÅ£iunea a II-a Administrarea drumurilor ART. 20 Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului este organul administraÅ£iei publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor naÅ£ionale. ART. 21 (1) Administrarea drumurilor naÅ£ionale se realizează de AdministraÅ£ia NaÅ£ională a Drumurilor*), sub autoritatea Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului. Organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea AdministraÅ£iei NaÅ£ionale a Drumurilor se va aproba prin hotărâre a Guvernului. (2) Sectoarele de drumuri naÅ£ionale, incluzând ÅŸi lucrările de artă, amenajările ÅŸi accesoriile aferente, situate în intravilanul reÅŸedinÅ£elor de judeÅ£e ÅŸi al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective. ------------ *) Prin OrdonanÅ£a de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 47/2004, s-a înfiinÅ£at Compania NaÅ£ională de Autostrăzi ÅŸi Drumuri NaÅ£ionale din România - S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome "AdministraÅ£ia NaÅ£ională a Drumurilor din România", care s-a desfiinÅ£at. ART. 22 Administrarea drumurilor judeÅ£ene se asigură de către consiliile judeÅ£ene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepÅ£ie sectoarele de drumuri judeÅ£ene, situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările ÅŸi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective. ART. 22^1 (1) Pentru realizarea proiectelor prioritare de interes naÅ£ional ÅŸi european, cu acordul autorităţilor administraÅ£iei publice locale, se preiau de către administratorul drumurilor naÅ£ionale sectoare de drum de interes naÅ£ional, judeÅ£ean sau local situate în intravilanul/extravilanul unor localităţi, în vederea realizării lucrărilor respective. (2) După finalizarea lucrărilor, sectoarele de drum se retransmit autorităţilor administraÅ£iei publice locale de care au aparÅ£inut. ART. 23 Administrarea drumurilor de utilitate privată se face de către deÅ£inătorii acestora. SecÅ£iunea a III-a Proiectarea ÅŸi execuÅ£ia lucrărilor de drumuri ART. 24 La proiectarea, execuÅ£ia ÅŸi intervenÅ£iile asupra drumurilor se va Å£ine seama de categoriile funcÅ£ionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranÅ£a circulaÅ£iei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali ÅŸi de apărare, de utilizarea raÅ£ională a terenurilor, de conservarea ÅŸi protecÅ£ia mediului ÅŸi de planurile de urbanism ÅŸi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, precum ÅŸi de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerinÅ£ele pietonilor, cicliÅŸtilor, persoanelor cu handicap ÅŸi de vârsta a treia. ART. 25 DocumentaÅ£iile privind proiectarea construcÅ£iei, reabilitarea ÅŸi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului ÅŸi de urbanism, cu avizele prevăzute în normele metodologice. ART. 26 Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenţă a unui drum, se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare privind autorizarea executării construcÅ£iilor. ART. 27 (1) IntersecÅ£iile între drumuri se realizează denivelat sau la acelaÅŸi nivel, în funcÅ£ie de categoriile drumurilor ÅŸi de traficul rutier, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate drumul pe care se desfăşoară traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersecÅ£iei. (2) întreÅ£inerea bretelelor de la intersecÅ£iile denivelate ale drumurilor publice este în sarcina administratorului drumului de categorie superioară. Dacă unul dintre drumuri este de utilitate privată, cheltuielile de întreÅ£inere a acestuia sunt în sarcina administratorului respectiv. ART. 28 Amenajarea intersecÅ£iilor la acelaÅŸi nivel între două sau mai multe drumuri se face cu asigurarea priorităţii pentru circulaÅ£ia care se desfăşoară pe drumul de categorie superioară. ART. 29 Realizarea unei noi intersecÅ£ii la acelaÅŸi nivel cu calea ferată sau modificarea unei asemenea intersecÅ£ii cu calea ferată este în sarcina solicitantului lucrării. ART. 30 La amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersecÅ£iilor între drumurile publice, precum ÅŸi dintre acestea cu căile ferate se va obÅ£ine ÅŸi acordul Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, prin direcÅ£iile sale de specialitate. ART. 31 InstalaÅ£iile de semnalizare ÅŸi presemnalizare a trecerii la acelaÅŸi nivel între drum ÅŸi calea ferată se realizează de către administratorul căii ferate, în funcÅ£ie de categoria drumului, traficul rutier, frecvenÅ£a ÅŸi viteza de circulaÅ£ie a trenurilor. ART. 32 (1) întreÅ£inerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului căii de comunicaÅ£ie situate pe pasaj. (2) întreÅ£inerea trecerilor la acelaÅŸi nivel, paza ÅŸi securitatea în limitele zonei de siguranţă a căii ferate revin deÅ£inătorului acestei căi. (3) Modificarea cotelor ÅŸi declivităţilor pe oricare dintre căile de comunicaÅ£ie care se intersectează atrage după sine obligaÅ£ia deÅ£inătorului de a suporta costul lucrărilor necesare ÅŸi pe cealaltă cale de comunicaÅ£ie. (4) Pentru poduri, baraje, diguri ÅŸi altele asemenea, care cuprind părÅ£i ale mai multor deÅ£inători, sarcinile ce revin fiecăruia dintre aceÅŸtia se stabilesc, de comun acord, prin protocol. ART. 33 Autorităţile administraÅ£iei publice locale împreună cu PoliÅ£ia rutieră au obligaÅ£ia de a reglementa circulaÅ£ia, parcarea, staÅ£ionarea ÅŸi oprirea pe străzi a vehiculelor. Parcarea în localităţi se asigură de către administraÅ£ia publică locală în locuri special amenajate, în afara benzilor de circulaÅ£ie ÅŸi a trotuarelor, amplasate de comun acord cu PoliÅ£ia rutieră. ART. 34 în zonele protejate ale localităţilor se va urmări descurajarea sau interzicerea circulaÅ£iei de tranzit, în condiÅ£iile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespunzătoare, cu acordul administratorului drumului ÅŸi al PoliÅ£iei rutiere. ART. 35 în funcÅ£ie de programele de circulaÅ£ie aprobate de autorităţile competente, drumurile publice vor fi prevăzute cu staÅ£ii amenajate în afara fluxului circulaÅ£iei, pentru oprirea mijloacelor de transport în comun. Semnalizarea unitară ÅŸi amenajarea acestora se asigură de către consiliile locale în intravilan ÅŸi de către consiliile judeÅ£ene în extravilan, indiferent de categoria drumului. Locurile de parcare ÅŸi refugiile de pe autostrăzi vor fi dotate cu utilităţi, telefonie pentru apel de urgenţă ÅŸi cu grupuri sanitare. ART. 36 Pe drumurile publice se vor aplica măsuri de protecÅ£ie a mediului, pe baza studiilor de impact al traficului asupra acestuia. ART. 37 (1) Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecÅ£ia mediului ÅŸi sporirea siguranÅ£ei circulaÅ£iei pe reÅ£eaua de drumuri expres ÅŸi drumuri naÅ£ionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste drumuri se va realiza numai prin intermediul unor artere magistrale care debuÅŸează în intersecÅ£ii amenajate corespunzător volumelor de trafic. (2) Accesul la zonele funcÅ£ionale care cuprind în perimetrul lor drumurile de interes naÅ£ional se va realiza numai prin artere colectoare în intersecÅ£iile existente, amenajate corespunzător volumelor de trafic. ART. 38 Pe sectoarele de drumuri publice, care traversează localităţi rurale, locuitorii sunt obligaÅ£i să întreÅ£ină ÅŸanÅ£urile, rigolele, podeÅ£ele de la intrările în curÅ£i, plantaÅ£iile, trotuarele sau căile pietonale din dreptul locuinÅ£elor ÅŸi al terenurilor pe care le deÅ£in. Supravegherea îndeplinirii acestor obligaÅ£ii revine autorităţilor administraÅ£iei publice locale. ART. 39 în vederea asigurării materialelor necesare construirii, modernizării, reparării ÅŸi întreÅ£inerii drumurilor publice, administratorii pot deschide ÅŸi exploata cariere, balastiere ÅŸi altele asemenea ÅŸi pot organiza activităţi ÅŸi servicii specializate, în condiÅ£iile legii. SecÅ£iunea a IV-a CondiÅ£ii de exploatare a drumurilor ART. 40 (1) Drumurile trebuie să fie semnalizate ÅŸi menÅ£inute de către administratorul drumului în stare tehnică corespunzătoare desfăşurării traficului în condiÅ£ii de siguranţă. (2) Masa totală maximă admisă, masa maximă admisă pe axă, dimensiunile maxime admise de gabarit, precum ÅŸi condiÅ£iile impuse vehiculelor admise în circulaÅ£ie pe drumurile publice sunt cele prevăzute în anexa nr. 2. (3) Lista cuprinzând drumurile publice, cu masele maxime admise ÅŸi dimensiunile prevăzute în anexa nr. 2 pentru vehicule de transport marfă, va fi stabilită periodic sau, pe măsura finalizării lucrărilor de reabilitare, prin ordin al ministrului transporturilor, construcÅ£iilor ÅŸi turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Masele ÅŸi dimensiunile maxime admise prevăzute în anexa nr. 2 pot fi majorate prin ordin al ministrului transporturilor, construcÅ£iilor ÅŸi turismului, pe măsura executării unor lucrări de sporire a capacităţii portante a drumurilor. (5) Transportatorilor străini ÅŸi români li se aplică tarife de utilizare a drumurilor, în conformitate cu prevederile acordurilor bilaterale ÅŸi, respectiv, cu reglementările interne în vigoare, care se constituie, conform legii, în surse de finanÅ£are a lucrărilor de administrare, exploatare, întreÅ£inere, reparaÅ£ii ÅŸi modernizare a drumurilor publice. ART. 41 (1) Transporturile efectuate cu vehicule a căror masă totală maximă admisă, masă maximă admisă pe axă ÅŸi/sau ale căror dimensiuni maxime admise de gabarit depăşesc limitele prevăzute în anexa nr. 2 se efectuează pe baza autorizaÅ£iei speciale de transport emise de administratorul drumului pe care se efectuează transportul, în condiÅ£iile stabilite prin reglementări specifice emise de Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului. (2) în condiÅ£iile în care drumurile naÅ£ionale sau judeÅ£ene, pe care se efectuează transporturile prevăzute la alin. (1), traversează o localitate urbană, este necesar ÅŸi avizul administraÅ£iei publice locale care administrează porÅ£iunea de drum respectivă. (3) în cazul în care pentru efectuarea unor asemenea transporturi sunt necesare lucrări de amenajare sau consolidare a drumurilor ÅŸi a lucrărilor de artă, precum ÅŸi modificarea instalaÅ£iilor aeriene sau subterane de orice fel, acestea se suportă de beneficiarul transporturilor. (4) Pentru transporturile prevăzute la alin. (1) se aplică tarife suplimentare de utilizare a drumurilor, stabilite în funcÅ£ie de masa totală sau de masa pe axă, de dimensiunile de gabarit ale autovehiculelor ÅŸi de distanÅ£a parcursă, care constituie surse financiare în contul emitentului autorizaÅ£iei speciale de transport pentru administrarea drumurilor respective. Aceste tarife se determină ÅŸi se propun de administratorii drumurilor publice ÅŸi se aprobă: a) pentru drumurile de interes naÅ£ional, prin ordin al ministrului transporturilor, construcÅ£iilor ÅŸi turismului; b) pentru drumurile de interes judeÅ£ean, prin hotărâre a consiliilor judeÅ£ene, cu avizul Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului; c) pentru drumurile de interes local, prin hotărâre a consiliilor locale, cu avizul consiliilor judeÅ£ene. (4^1) Ansamblul de vehicule cu mai mult de 6 axe ÅŸi care depăşeÅŸte limitele maselor totale maxime admise prevăzute în anexa nr. 2 va fi considerat atipic ÅŸi va fi tarifat în conformitate cu prevederile anexei nr. 2. (5) Se exceptează de la plata tarifelor prevăzute la alin. (4) autovehiculele care aparÅ£in Corpului Pompierilor Militari, serviciilor publice de pompieri ÅŸi administratorului drumului public respectiv. ART. 42 *** Abrogat ART. 43 Pe drumurile publice sunt interzise: a) competiÅ£iile sportive, fără avizul prealabil al administratorului drumului ÅŸi al PoliÅ£iei rutiere. Organizatorii poartă răspunderea ÅŸi iau toate măsurile pentru siguranÅ£a traficului rutier ÅŸi redarea ulterioară a drumului pentru circulaÅ£ia publică, în condiÅ£iile existente anterior organizării competiÅ£iei; b) intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roÅ£i sau pe ÅŸenile, precum ÅŸi pierderea, prin scurgere din vehicule, în timpul transportului, de materiale de construcÅ£ie sau de alte materii; c) curăţarea sau spălarea vehiculelor de pământ, de materiale sau de alte substanÅ£e; aceasta se va realiza înainte de a pătrunde în drum ÅŸi numai pe suprafeÅ£e special amenajate prin grija administratorului drumului; d) scurgerea lubrifianÅ£ilor, a unor produse inflamabile, toxice sau de altă natură; e) ocuparea, sub orice formă, a părÅ£ii carosabile, a staÅ£iilor mijloacelor de transport în comun, a ÅŸanÅ£urilor, trotuarelor, pistelor ÅŸi zonelor de siguranţă a drumului, precum ÅŸi afectarea stării de curăţenie a acestora; f) circulaÅ£ia autovehiculelor pe acostamente, pe ÅŸanÅ£uri, pe trotuare, pe spaÅ£ii de siguranţă ale drumurilor ori pe banda de urgenţă sau mediană a autostrăzilor; g) circulaÅ£ia pe drumurile publice, modernizate, a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu ÅŸenile, fără bandaje de protecÅ£ie, precum ÅŸi transportul prin târâre a unor obiecte sau materiale; prin excepÅ£ie este admisă circulaÅ£ia vehiculelor aparÅ£inând Ministerului Apărării NaÅ£ionale sau Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, în cazul în care nu există posibilitatea evitării drumurilor publice modernizate, cu acordul ÅŸi în condiÅ£iile stabilite de administratorul acestora. ART. 44 (1) Administratorii drumurilor pot institui restricÅ£ii temporare, parÅ£iale sau totale de circulaÅ£ie, pentru executarea unor lucrări, conform normelor stabilite de Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului împreună cu Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor. (2) Pentru protecÅ£ia unor sectoare de drumuri administratorii acestora pot institui restricÅ£ii cu caracter temporar, semnalizate corespunzător, privind viteza, masa totală maximă admisă ÅŸi masa maximă admisă pe axă ale vehiculelor admise să circule pe sectorul respectiv, cu informarea PoliÅ£iei rutiere, a Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului ÅŸi a utilizatorilor. (3) Se interzice blocarea sau amplasarea de obstacole de orice fel pe ampriza drumurilor publice, cu excepÅ£ia cazurilor autorizate de administratorul drumului ÅŸi de PoliÅ£ia rutieră ÅŸi care vor fi semnalizate corespunzător. ART. 45 (1) în cazul în care drumurile deschise circulaÅ£iei publice sunt afectate de calamităţi naturale sau în alte cazuri de forţă majoră, administratorii acestora vor lua de urgenţă măsuri pentru restabilirea operativă a circulaÅ£iei, prin executarea de variante ocolitoare sau de alte amenajări cu caracter provizoriu, după caz. (2) Atunci când aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (1) necesită ocuparea temporară a unor terenuri situate în zona drumului sau în afara acesteia, administratorul drumului respectiv va încheia procese-verbale cu autorităţile publice locale ÅŸi cu deÅ£inătorii terenurilor, urmând ca eventualele despăgubiri cuvenite celor afectaÅ£i să se stabilească conform dispoziÅ£iilor legale. SecÅ£iunea a V-a Aprobarea amplasării de construcÅ£ii ÅŸi instalaÅ£ii în zona drumului public ART. 46 Realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricărei construcÅ£ii sau instalaÅ£ii, în orice scop, care să nu pericliteze siguranÅ£a circulaÅ£iei, se face cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare privind amplasarea ÅŸi autorizarea executării construcÅ£iilor ÅŸi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului. ART. 47 (1) *** Abrogat (1^1) în vederea fluidizării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcÅ£ii care generează un trafic suplimentar, la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres ÅŸi al drumurilor naÅ£ionale europene, respectiv 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naÅ£ional ÅŸi judeÅ£ean. (2) în zona mediană a autostrăzilor se pot amplasa numai instalaÅ£ii destinate întreÅ£inerii drumurilor ÅŸi siguranÅ£ei circulaÅ£iei. (3) ConstrucÅ£iile sau instalaÅ£iile temporare ale Ministerului Apărării NaÅ£ionale, care au caracter de urgenţă, se pot executa fără acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept să se obÅ£ină ulterior, în cazul în care construcÅ£iile sau instalaÅ£iile nu se demontează într-un termen stabilit de comun acord cu administratorul drumului. (4) Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea supraterană sau subterană a unor construcÅ£ii, instalaÅ£ii sau panouri publicitare acceptate de administraÅ£ia drumurilor, se aplică tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispoziÅ£ia administratorului, respectiv pentru administrarea, exploatarea, întreÅ£inerea, repararea ÅŸi modernizarea drumurilor publice. Se exceptează perceperea de tarife de utilizare de către administratorii drumului, dacă amplasarea se realizează pe zonele de protecÅ£ie unde aceÅŸtia nu sunt deÅ£inători. Perceperea ÅŸi folosirea acestor tarife de utilizare a zonelor de protecÅ£ie proprietate privată se realizează de către deÅ£inătorul terenului respectiv. (5) DeÅ£inătorii panourilor publicitare, ai construcÅ£iilor sau instalaÅ£iilor acceptate cu acordul prealabil al administratorului drumului în zona drumurilor publice sunt obligaÅ£i să execute, pe cheltuiala lor ÅŸi fără nici o despăgubire din partea administratorului drumului, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă astfel a fost convenit cu administratorul drumului la momentul acordului, în condiÅ£iile în care acest lucru este impus de construirea, modernizarea, modificarea, întreÅ£inerea sau exploatarea drumului public, precum ÅŸi de asigurarea condiÅ£iilor pentru siguranÅ£a circulaÅ£iei. (6) Administratorul drumului este obligat să înÅŸtiinÅ£eze pe deÅ£inătorul de construcÅ£ii sau instalaÅ£ii acceptate în zona drumului asupra lucrărilor ce se vor executa la drum, după cum urmează: a) cu cel puÅ£in 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuÅ£ie impune mutarea sau modificarea, pentru construcÅ£ii ÅŸi instalaÅ£ii autorizate cu caracter definitiv; b) cu cel puÅ£in 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcÅ£iilor ÅŸi instalaÅ£iilor acceptate cu caracter provizoriu. ART. 48 Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părÅ£ii carosabile a drumului public sau în galerii vizitabile. ConstrucÅ£ia, repararea ÅŸi întreÅ£inerea acestor lucrări, în zona drumului public, se fac cu aprobarea administratorului drumului ÅŸi cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare. ART. 49 *** Abrogat (1) Proprietarul construcÅ£iilor, instalaÅ£iilor sau al altor asemenea, realizate în zona drumului, fără respectarea condiÅ£iilor din prezenta secÅ£iune sau cu nerespectarea condiÅ£iilor din actul de acceptare, este obligat a le desfiinÅ£a sau a le muta, pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator. (2) în cazul nerespectării termenului fixat de administratorul drumului, acesta poate proceda la desfiinÅ£area sau la mutarea lucrărilor, pe cheltuiala proprietarului. ART. 50 DeÅ£inătorii de construcÅ£ii sau de instalaÅ£ii amplasate în zona drumului public sunt obligaÅ£i să execute revizia periodică ÅŸi repararea acestora, pentru a asigura estetica, protejarea drumului ÅŸi siguranÅ£a circulaÅ£iei. ART. 51 (1) Traseele noi de drumuri se stabilesc pe baza documentaÅ£iilor de urbanism ÅŸi/sau de amenajare a teritoriului, aprobate în condiÅ£iile legii. (2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accese sau orice alte intervenÅ£ii asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului. (3) Realizarea prevederilor alin. (1) ÅŸi (2) nu trebuie să afecteze construcÅ£iile ÅŸi instalaÅ£iile subterane ÅŸi/sau aeriene autorizate, aflate în zona drumului. în caz contrar responsabilitatea revine administratorului drumului. SecÅ£iunea a VI-a Căi de acces la drumurile deschise circulaÅ£iei publice ART. 52 (1) Proiectarea, construcÅ£ia sau amenajarea căilor de acces la drumurile deschise circulaÅ£iei publice se face potrivit legislaÅ£iei în vigoare de către cei interesaÅ£i, cu acordul prealabil al administratorului drumului public ÅŸi al PoliÅ£iei rutiere. (2) Repararea, întreÅ£inerea ÅŸi exploatarea căilor de acces la drumurile deschise circulaÅ£iei publice sunt în sarcina celor care le deÅ£in. ART. 53 Căile de acces realizate fără acordul administratorului drumului public ÅŸi al PoliÅ£iei rutiere, precum ÅŸi căile de acces neutilizate vor fi desfiinÅ£ate de cei care le deÅ£in, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului deschis circulaÅ£iei publice. CAP. 3 Dobândirea sau folosirea unor terenuri ART. 54 (1) Dobândirea terenurilor necesare pentru executarea unor drumuri noi, modernizări, corecÅ£ii de trasee, reabilitări, lărgiri de drumuri se face prin modurile admise de lege, inclusiv prin expropriere pentru cauză de utilitate publică. (2) Dobândirea terenurilor prevăzute la alin. (1) va beneficia de prevederile art. 92 alin. (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, fiind scutită de la plata taxelor suplimentare prevăzute în anexele nr. 1 ÅŸi 2 la această lege. ART. 55 (1) Pentru rectificări de traseu, de comun acord cu proprietarul terenului, se poate transmite, prin schimb, dreptul de proprietate asupra terenului ocupat de traseul vechi al drumului. Drumul vechi rămâne în circulaÅ£ie până la deschiderea pentru trafic a traseului rectificat, administratorul drumului fiind obligat să achite noului proprietar chiria pentru terenul ocupat. (2) în situaÅ£ia în care proprietarul terenului primit în schimb doreÅŸte redarea acestuia în circuitul agricol, amenajările aferente sunt în sarcina administratorului drumului. (3) Dacă terenul necesar rectificării traseului se dobândeÅŸte prin cumpărare sau expropriere pentru cauză de utilitate publică, terenul ocupat de drumul vechi, rămas liber în urma dării în folosinţă a noului traseu, devine proprietate publică a statului sau a administraÅ£iei publice locale, după caz. ART. 56 (1) Persoanele abilitate cu efectuarea pe teren a măsurătorilor ÅŸi a studiilor necesare lucrărilor privind drumul au acces pe terenuri, indiferent de proprietar. ExcepÅ£ie fac terenurile aparÅ£inând obiectivelor Ministerului Apărării NaÅ£ionale ÅŸi zonelor de siguranţă ale acestora, pentru care se solicită în prealabil acordul acestuia. înÅŸtiinÅ£area asupra începerii acestor activităţi se face prin afiÅŸare la sediul consiliului local ÅŸi, în scris, deÅ£inătorului de teren, cu cel puÅ£in 7 zile înainte. Se interzice persoanelor abilitate cu efectuarea măsurătorilor sau a studiilor ca, prin activitatea lor, să cauzeze vreun prejudiciu terenurilor sau bunurilor aflate pe acestea. în cazul în care totuÅŸi sunt cauzate prejudicii, despăgubirile sunt suportate de administratorul drumului. (2) Dacă pentru efectuarea măsurătorilor sau studiilor se cauzează prejudicii bunurilor sau sunt necesare modificări asupra terenului, administratorul drumului va conveni, în prealabil, cu proprietarul terenului asupra acestor modificări ÅŸi, după caz, asupra modalităţilor ÅŸi cuantumului despăgubirilor. CAP. 4 Conducerea, coordonarea ÅŸi controlul activităţii de administrare a drumurilor ART. 57 Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului coordonează din punct de vedere tehnic ÅŸi metodologic întreaga reÅ£ea de drumuri deschise circulaÅ£iei publice. în această calitate are următoarele atribuÅ£ii: a) asigură administrarea drumurilor publice de interes naÅ£ional; b) elaborează ÅŸi urmăreÅŸte aplicarea ÅŸi actualizarea planului director, la nivel naÅ£ional, privind dezvoltarea reÅ£elei rutiere, ca parte integrantă a schemei reÅ£elei naÅ£ionale de transport, cu respectarea prevederilor programului de amenajare a teritoriului; c) stabileÅŸte strategia privind dezvoltarea unitară ÅŸi echilibrată a întregii reÅ£ele de drumuri deschise circulaÅ£iei publice; d) asigură gospodărirea fondurilor bugetare ÅŸi extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea, întreÅ£inerea, exploatarea ÅŸi administrarea drumurilor de interes naÅ£ional; e) asigură, în condiÅ£iile legii, repartizarea ÅŸi gestionarea fondurilor extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, întreÅ£inerea, exploatarea ÅŸi administrarea drumurilor naÅ£ionale, judeÅ£ene ÅŸi comunale din administrarea consiliilor judeÅ£ene ÅŸi locale, după caz; f) elaborează studii de sistematizare, prognoze ÅŸi proiecte de program pentru dezvoltarea ÅŸi optimizarea reÅ£elei de drumuri publice; g) elaborează, în condiÅ£iile legii, programe anuale ÅŸi de perspectivă privind construcÅ£ia, modernizarea, repararea, întreÅ£inerea, exploatarea ÅŸi administrarea drumurilor de interes naÅ£ional, iar împreună cu consiliile judeÅ£ene, programele finanÅ£ate din Fondul special al drumurilor publice pentru drumurile judeÅ£ene ÅŸi comunale; h) elaborează norme ÅŸi reglementări, în concordanţă cu prevederile în domeniu din ţările Uniunii Europene, privind proiectarea, construcÅ£ia, modernizarea, repararea, întreÅ£inerea, administrarea ÅŸi exploatarea drumurilor ÅŸi, împreună cu Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, norme privind siguranÅ£a traficului pe drumurile deschise circulaÅ£iei publice, care se supun aprobării potrivit prevederilor legale; i) elaborează studii ÅŸi programe privind lucrările destinate îmbunătăţirii siguranÅ£ei circulaÅ£iei pe drumurile deschise circulaÅ£iei publice; j) elaborează norme, studii ÅŸi programe privind determinarea indicatorilor de stare tehnică a drumurilor, de evoluÅ£ie a traficului ÅŸi de stabilire a ordinii de prioritate pentru lucrările de drumuri; k) elaborează norme privind organizarea controlului propriu de calitate în domeniul drumurilor, precum ÅŸi norme privind înregistrarea ÅŸi prelucrarea evoluÅ£iei traficului rutier; l) elaborează o concepÅ£ie unitară privind aplicarea de tehnologii noi ÅŸi eficiente, agrementate conform legii, în proiectarea ÅŸi execuÅ£ia lucrărilor de drumuri. ART. 58 în exercitarea atribuÅ£iilor prevăzute la art. 57 Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului elaborează reglementări obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care deÅ£in drumuri deschise circulaÅ£iei publice în administrare sau în proprietate, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind autonomia administraÅ£iei publice locale ÅŸi dreptul de proprietate. ART. 59 (1) Conducerea activităţii de proiectare, execuÅ£ie, modernizare, reparare, întreÅ£inere, exploatare ÅŸi administrare a drumurilor judeÅ£ene ÅŸi a celor de interes local revine autorităţilor administraÅ£iei publice locale, cu respectarea prevederilor art. 24. (2) Pentru proiectarea ÅŸi modernizarea străzilor care constituie părÅ£i componente ale drumurilor de interes naÅ£ional este necesar acordul prealabil al Ministerului Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului. CAP. 5 SancÅ£iuni ART. 60 (1) Constituie contravenÅ£ii ÅŸi se sancÅ£ionează următoarele fapte: a) încălcarea prevederilor art. 17 alin. (2), ale art. 18, 31, 38 ÅŸi ale art. 49 alin. (2) se sancÅ£ionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată persoanelor fizice sau juridice; b) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 26, 30, art. 32 alin. (2), art. 43, art. 44 alin. (3), art. 46, art. 47 alin. (1^1) - (5), ale art. 48, 50, 52 ÅŸi 53 se sancÅ£ionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată persoanelor fizice sau juridice; c) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin nerespectarea prevederilor din autorizaÅ£ia specială de transport emisă pentru depăşirea maselor ÅŸi/sau dimensiunilor maxime admise se sancÅ£ionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată transportatorului, aÅŸa cum este menÅ£ionat în autorizaÅ£ia specială de transport; d) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin efectuarea transporturilor cu depăşirea masei totale ÅŸi/sau a dimensiunilor maxime admise, fără autorizaÅ£ie specială de transport eliberată de administratorul drumului, se sancÅ£ionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 60.000.000 lei, aplicată operatorului de transport, astfel cum este menÅ£ionat în licenÅ£a de transport, sau deÅ£inătorului vehiculului, astfel cum este menÅ£ionat în certificatul de înmatriculare a vehiculului; e) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin efectuarea transporturilor cu depăşirea masei maxime admise pe axe până la masa maximă ce poate fi autorizată, fără autorizaÅ£ie specială de transport, se sancÅ£ionează cu avertisment scris sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată operatorului de transport, astfel cum este menÅ£ionat în licenÅ£a de transport, sau deÅ£inătorului vehiculului, astfel cum este menÅ£ionat în certificatul de înmatriculare a vehiculului; f) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin efectuarea transporturilor cu depăşirea masei maxime pe axe ce poate fi autorizată, fără autorizaÅ£ie specială de transport, se sancÅ£ionează cu amendă de la 60.000.000 lei la 80.000.000 lei, aplicată operatorului de transport, astfel cum este menÅ£ionat în licenÅ£a de transport, sau deÅ£inătorului vehiculului, astfel cum este menÅ£ionat în certificatul de înmatriculare a vehiculului; g) încălcarea restricÅ£iilor de circulaÅ£ie instituite potrivit art. 44 alin. (2) se sancÅ£ionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată conducătorului auto; h) refuzul de a se supune verificării prin cântărire ÅŸi/sau măsurare a dimensiunilor vehiculului se sancÅ£ionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată conducătorului auto; i) blocarea accesului la instalaÅ£iile de cântărire aparÅ£inând administratorului drumului se sancÅ£ionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată conducătorului auto, dacă prin aceasta s-a încercat sustragerea sa sau a altor persoane de la obligaÅ£ia de a se supune verificării prevăzute la lit. h). (2) Pentru încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1), precum ÅŸi a restricÅ£iilor de circulaÅ£ie instituite potrivit art. 44 alin. (2) contravenientul va plăti, pe lângă amenda contravenÅ£ională, ÅŸi contravaloarea autorizaÅ£iei speciale de transport. în aceste situaÅ£ii agentul constatator înscrie în procesul-verbal de constatare a contravenÅ£iei obligaÅ£ia de plată a autorizaÅ£iei speciale de transport, calculată ÅŸi eliberată potrivit prevederilor legale. Procesul-verbal devine titlu executoriu fără învestire sau altă formalitate ÅŸi cu privire la obligaÅ£ia de plată a autorizaÅ£iei speciale de transport. (3) Pentru vehiculele înmatriculate în alte state, amenda contravenÅ£ională se aplică în toate cazurile conducătorului auto. (4) Amenda contravenÅ£ională ÅŸi contravaloarea autorizaÅ£iei speciale de transport se pot achita ÅŸi în punctele de trecere a frontierei. (5) Pentru încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) ÅŸi a restricÅ£iilor de circulaÅ£ie instituite potrivit art. 44 alin. (1) ÅŸi (2) ÅŸi sancÅ£ionate potrivit alin. (1) lit. c), d), f) ÅŸi g), vehiculul va fi imobilizat în spaÅ£ii amenajate pe reÅ£eaua internă sau în punctele de trecere a frontierei până la achitarea contravalorii autorizaÅ£iei speciale de transport. (5^1) în cazul în care la locul producerii contravenÅ£iei nu se găseÅŸte un spaÅ£iu amenajat pentru imobilizarea vehiculului, trebuie să se asigure în condiÅ£ii de siguranţă, pe cheltuiala contravenientului, transportul vehiculului până la cel mai apropiat spaÅ£iu. (6) La data aderării României la Uniunea Europeană, verificarea privind masele ÅŸi dimensiunile maxime admise se va efectua în trafic ÅŸi în punctele de trecere de la frontiera cu statele nemembre ale Uniunii Europene. (7) La data aderării României la Uniunea Europeană agenÅ£iile de control ÅŸi încasare ale Companiei NaÅ£ionale de Autostrăzi ÅŸi Drumuri NaÅ£ionale din România - S.A., aflate la frontiera cu statele membre ale Uniunii Europene, devin agenÅ£ii de încasare a tarifelor datorate administratorului drumului. (8) Contravenientul care achită integral contravaloarea autorizaÅ£iei speciale de transport în termen de 48 de ore de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare a contravenÅ£iei poate achita, în acelaÅŸi termen, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, potrivit art. 28 alin. (1) din OrdonanÅ£a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenÅ£iilor, aprobată cu modificări ÅŸi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. ART. 61 Constatarea contravenÅ£iilor ÅŸi aplicarea sancÅ£iunilor prevăzute la art. 60 alin. (1) ÅŸi (5) se fac de către: a) personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor, ConstrucÅ£iilor ÅŸi Turismului; b) administratorul drumului, prin personal împuternicit; c) ofiÅ£erii ÅŸi agenÅ£ii de poliÅ£ie, după caz. ART. 62 Prevederile art. 60 se completează cu dispoziÅ£iile OrdonanÅ£ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenÅ£iilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002. ART. 63 Cuantumurile amenzilor prevăzute la art. 60 pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului. CAP. 6 DispoziÅ£ii tranzitorii ÅŸi finale ART. 64 DispoziÅ£iile prevăzute la art. 2, art. 24 - 27, art. 30 ÅŸi 31, art. 38 ÅŸi 42 se aplică ÅŸi drumurilor de utilitate privată, deschise circulaÅ£iei publice, iar prevederile art. 60, numai pentru art. 30, art. 41, art. 43, art. 44 alin. (3), art. 47, art. 50 ÅŸi 51. ART. 65 *** Abrogat ART. 66 Anexele nr. 1 ÅŸi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă. ART. 67 Prevederile prezentei ordonanÅ£e intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1998. Pe aceeaÅŸi dată se abrogă Legea drumurilor nr. 13/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 107 din 31 iulie 1974, Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea ÅŸi realizarea arterelor de circulaÅ£ie în localităţile urbane ÅŸi rurale, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea ÅŸi modernizarea drumurilor, publicată în Buletinul Oficial, nr. 136 din 27 decembrie 1975, cu modificările ulterioare, ÅŸi prevederile referitoare la drumuri din Hotărârea Consiliului de MiniÅŸtri nr. 257/1959 privind raÅ£ionalizarea folosirii terenurilor situate de-a lungul căilor ferate ÅŸi drumurilor, precum ÅŸi orice prevederi contrare. ANEXA 1 LIMITELE ZONELOR DRUMURILOR a) Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la: - 1,50 m de la marginea exterioară a ÅŸanÅ£urilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; - 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu; - 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălÅ£imea până la 5,00 m inclusiv; - 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălÅ£imea mai mare de 5,00 m. b) Zonele de protecÅ£ie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranţă ÅŸi marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului următor: --------------------------------------------------------- Categoria Autostrăzi Drumuri Drumuri Drumuri drumului naÅ£ionale judeÅ£ene comunale --------------------------------------------------------- DistanÅ£a de la axul drumului până la marginea 50 22 20 18 exterioară a zonei drumului (m) --------------------------------------------------------- ANEXA 2*1) *1) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. Mase ÅŸi dimensiuni maxime admise Categoriile de drumuri din punct de vedere al maselor ÅŸi dimensiunilor maxime admise: ER = drum European Reabilitat E = drum European M = drum Modernizat P = drum Pietruit ______________________________________________________________________________ | | | ER | E | M | P | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |1. |DIMENSIUNI MAXIME ADMISE (în metri) | |________|_____________________________________________________________________| |1.1. |Lungime | | |_____________________________________________________________________| | |Autovehicul, altul decât autobuz |12,00 m|12,00 m|12,00 m|12,00 m| | |_____________________________________|_______|_______|_______|_______| | |Remorcă |12,00 m|12,00 m|12,00 m|12,00 m| | |_____________________________________|_______|_______|_______|_______| | |Vehicul articulat |16,50 m|16,50 m|16,50 m|16,50 m| | |_____________________________________|_______|_______|_______|_______| | |Tren rutier |18,75 m|18,75 m|18,75 m|18,75 m| | |_____________________________________|_______|_______|_______|_______| | |Autobuz cu două axe |13,50 m|13,50 m|13,50 m|13,50 m| | |_____________________________________|_______|_______|_______|_______| | |Autobuz cu mai mult de două axe |15,00 m|15,00 m|15,00 m|15,00 m| | |_____________________________________|_______|_______|_______|_______| | |Autobuz cu remorcă |18,75 m|18,75 m|18,75 m|18,75 m| | |_____________________________________|_______|_______|_______|_______| | |Autobuz articulat |18,75 m|18,75 m|18,75 m|18,75 m| |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |1.2. |Lăţime | |________|_____________________________________________________________________| |(a) |Orice vehicul, cu excepÅ£ia celor | | | | | | |frigorifice având caroseria izotermă | 2,55 m| 2,55 m| 2,55 m| 2,55 m| |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |(b) |Vehicul frigorific având caroseria | | | | | | |izotermă | 2,60 m| 2,60 m| 2,60 m| 2,60 m| |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |1.3. |înălÅ£ime (orice vehicul) | 4,00 m| 4,00 m| 4,00 m| 4,00 m| |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |1.4. |Suprastructuri demontabile ÅŸi unităţi de transport standardizate cum | | |ar fi containerele vor respecta dimensiunile precizate | | |la 1.1., 1.2., 1.3., 1.6., 1.7., 1.8. ÅŸi 4.4. | |________|_____________________________________________________________________| |1.4.a. |Dacă în spatele autobuzului sunt montate dispozitive detaÅŸabile | | |exterioare, cum ar fi cutiile pentru schiuri, lungimea | | |autovehiculului, inclusiv aceste dispozitive, nu trebuie să | | |depăşească lungimea maximă prevăzută la pct. 1.1. | |________|_____________________________________________________________________| |1.5. |Toate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie să aibă | | |posibilitatea de a întoarce într-o coroană circulară cu o rază | | |exterioară de 12,5 m ÅŸi o rază interioară de 5,3 m | |________|_____________________________________________________________________| |1.5.a. |CerinÅ£e suplimentare pentru autobuze. | | |Cu vehiculul în staÅ£ionare, prin trasarea unei linii pe sol, se | | |fixează un plan vertical tangent la latura vehiculului plasată spre | | |cercul exterior. în cazul unui vehicul articulat, cele două părÅ£i | | |rigide ale acestuia trebuie să fie pe acelaÅŸi aliniament cu planul. | | |Atunci când vehiculul intră, după o traiectorie liniară, pe suprafaÅ£a| | |circulară descrisă la pct. 1.5., nici o parte a vehiculului nu | | |trebuie să depăşească acest plan vertical cu mai mult de 0,6 m. | |________|_____________________________________________________________________| |1.6. |DistanÅ£a maximă între axa pivotului | | | | | | |de cuplare al semiremorcii ÅŸi partea | | | | | | |din spate a semiremorcii |12,00 m|12,00 m|12,00 m|12,00 m| |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |1.7. |DistanÅ£a maximă măsurată paralel cu | | | | | | |axa longitudinală a trenului rutier | | | | | | |din punctul extern aflat cel mai în | | | | | | |faţă al zonei de încărcare din | | | | | | |spatele cabinei, până la punctul cel | | | | | | |mai din spate al remorcii din | | | | | | |ansamblu, minus distanÅ£a dintre | | | | | | |partea din spate a autovehiculului ÅŸi| | | | | | |partea din faţă a remorcii |15,65 m|15,65 m|15,65 m|15,65 m| |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |1.8. |DistanÅ£a maximă măsurată paralel cu | | | | | | |axa longitudinală a trenului rutier | | | | | | |din punctul extern aflat cel mai în | | | | | | |faţă al zonei de încărcare din | | | | | | |spatele cabinei până la punctul cel | | | | | | |mai din spate al remorcii din | | | | | | |ansamblu |16,40 m|16,40 m|16,40 m|16,40 m| |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2. |MASA TOTALÄ‚ MAXIMÄ‚ ADMISÄ‚ A VEHICULULUI (în tone) | |________|_____________________________________________________________________| |2.1. |Vehicule care fac parte dintr-un ansamblu de vehicule | |________|_____________________________________________________________________| |2.1.1. |Remorcă cu două axe | 18 t | 17 t | 17 t | 16 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.1.2. |Remorcă cu trei axe | 24 t | 22 t | 22 t | 20 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.2. |Ansamblu de vehicule | |________|_____________________________________________________________________| |2.2.1. |Tren rutier cu cinci sau ÅŸase axe | |________|_____________________________________________________________________| |(a) |Autovehicul cu două axe cu remorcă | | | | | | |cu trei axe | 40 t | 40 t | 40 t | 38 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |(b) |Autovehicul cu trei axe cu remorcă | | | | | | |cu două sau trei axe | 40 t | 40 t | 40 t | 38 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.2.2. |Vehicul articulat cu cinci sau ÅŸase axe | |________|_____________________________________________________________________| |(a) |Autovehicul cu două axe cu | | | | | | |semiremorcă cu trei axe | 40 t | 40 t | 40 t | 38 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |(b) |Autovehicul cu trei axe cu | | | | | | |semiremorcă cu două sau trei axe | 40 t | 40 t | 40 t | 38 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |(c) |Autovehicul cu trei axe cu | | | | | | |semiremorcă cu două sau trei axe | | | | | | |care transportă un container ISO de | | | | | | |40 de picioare într-o operaÅ£iune de | | | | | | |transport combinat | 44 t | 42 t | 40 t | 40 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.2.3. |Tren rutier cu patru axe compus | | | | | | |dintr-un autovehicul cu două axe ÅŸi | | | | | | |o remorcă cu două axe | 36 t | 36 t | 36 t | 34 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.2.4. |Vehicul articulat cu patru axe compus dintr-un autovehicul cu două | | |axe ÅŸi o semiremorcă cu două axe, dacă distanÅ£a (d) dintre axele | | |semiremorcii este: | |________|_____________________________________________________________________| |2.2.4.1.|mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai | | | | | | |mică sau egală cu 1,8 m | 36 t | 36 t | 36 t | 34 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.2.4.2.|mai mare de 1,8 m | 36 t* | 36 t | 36 t | 34 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.3. |Autovehicule | |________|_____________________________________________________________________| |2.3.1. |Autovehicul cu două axe | 18 t | 17 t | 16 t | 16 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.3.2. |Autovehicul cu trei axe |25 t/ |22 t/ | 22 t | 22 t | | | |26 t** |24 t** | | | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.3.3. |Autovehicul cu patru axe din care | | | | | | |două axe de direcÅ£ie |32 t** | 30 t | 30 t | 28 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |2.4. |Autobuz articulat cu trei axe | 28 t | 28 t | 26 t | 26 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3. |MASA MAXIMÄ‚ ADMISÄ‚ PE AXE (în tone) | |________|_____________________________________________________________________| |3.1. |Axa simplă | | |_____________________________________________________________________| | |Axa simplă nemotoare | 10 t | 10 t | 8 t | 7,5 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.2. |Axa dublă (tandem) a remorcilor ÅŸi semiremorcilor | | |Suma maselor pe axele componente, dacă distanÅ£a (d) dintre ele este: | |________|_____________________________________________________________________| |3.2.1. |mai mică de 1,0 m (d < 1,0) | 11 t | 11 t | 11 t | 11 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.2.2. |mai mare sau egală cu 1,0 m dar mai | | | | | | |mică de 1,3 m (1,0 </= d < 1,3) | 16 t | 16 t | 15 t | 14 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.2.3. |mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai | | | | | | |mică de 1,8 m (1,3 </= d < 1,8) | 18 t | 17 t | 16 t | 15 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.2.4. |mai mare sau egală cu 1,8 m | | | | | | |(1,8 </= d) | 20 t | 20 t | 16 t | 15 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.3. |Axa triplă (tridem) a remorcilor ÅŸi semiremorcilor | | |Suma maselor pe axele componente, dacă distanÅ£a (d) dintre ele este: | |________|_____________________________________________________________________| |3.3.1. |mai mică sau egală cu 1,3 m | | | | | | |(d </= 1,3) | 21 t | 21 t | 19 t |16,5 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.3.2. |mai mare de 1,3 m dar mai mică sau | | | | | | |egală cu 1,4 m (1,3 < d </= 1,4) | 24 t | 22 t | 20 t | 18 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.4. |Axa simplă motoare | |________|_____________________________________________________________________| |3.4.1. |Axa motoare a vehiculelor la care se | | | | | | |face referire la punctele | | | | | | |2.2.1. ÅŸi 2.2.2. | 11,5 t| 10 t | 9 t | 8 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.4.2. |Axa motoare a vehiculelor la care se | | | | | | |face referire la punctele 2.2.3., | | | | | | |2.2.4., 2.3. ÅŸi 2.4. | 11,5 t| 10 t | 9 t | 8 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.5. |Axa dublă (tandem) a autovehiculelor | | |Suma maselor pe axele componente, dacă distanÅ£a (d) dintre ele este: | |________|_____________________________________________________________________| |3.5.1. |mai mică de 1,0 m (d < 1,0) | 11,5 t| 10 t | 10 t | 10 t | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.5.2. |mai mare sau egală cu 1,0 m dar mai | 16 t | 15 t |14 t/ | 13 t | | |mică de 1,3 m (1,0 </= d < 1,3) | | |15 t***| | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |3.5.3. |mai mare sau egală cu 1,3 m dar mai |18 t/ |17 t/ | 16 t | 15 t | | |mică de 1,8 m (1,3 </= d < 1,8) |19 t** |18 t***| | | |________|_____________________________________|_______|_______|_______|_______| |4. |ALTE CONDIÅ¢II CONSTRUCTIVE IMPUSE VEHICULELOR | |________|_____________________________________________________________________| |4.1. |Pentru toate vehiculele | | |Masa suportată de axa motoare sau axele motoare ale unui vehicul | | |sau ansamblu de vehicule va fi de cel puÅ£in 25% din masa totală cu | | |încărcătură a vehiculului sau ansamblului de vehicule, atunci când | | |acestea sunt utilizate în trafic internaÅ£ional. | |________|_____________________________________________________________________| |4.2. |Trenuri rutiere | | |DistanÅ£a dintre axa din spate a unui autovehicul ÅŸi axa din faţă a | | |remorcii va fi de cel puÅ£in 3,0 m. | |________|_____________________________________________________________________| |4.3. |Masa maximă admisă în funcÅ£ie de ampatament | | |Masa maximă admisă, exprimată în tone, a unui autovehicul cu patru | | |axe nu poate depăşi de cinci ori distanÅ£a, exprimată în metri, | | |dintre axele osiilor extreme ale autovehiculului. | |________|_____________________________________________________________________| |4.4. |Semiremorci | | |DistanÅ£a măsurată în plan orizontal între axa pivotului de cuplare ÅŸi| | |orice punct din partea frontală a semiremorcii nu trebuie să | | |depăşească 2,04 m. | |________|_____________________________________________________________________| *) Plus o limită de 2 tone, atunci când masa maximă admisă a vehiculului motor este de 18 tone ÅŸi masa maximă admisă a axei tandem a semiremorcii este de 20 tone ÅŸi axa motoare este prevăzută cu roÅ£i jumelate ÅŸi cu suspensie pneumatică sau echivalentă acesteia. **) Se aplică în cazul în care axa motoare este prevăzută cu roÅ£i jumelate ÅŸi cu suspensie pneumatică sau echivalentă acesteia, sau în cazul în care fiecare axă motoare este prevăzută cu roÅ£i jumelate ÅŸi masa maximă a fiecărei axe nu depăşeÅŸte 9,5 tone. ***) Se aplică în cazul în care axa este prevăzută cu suspensie pneumatică sau echivalentă acesteia. |